Descriere ALT (ALAT), alaninaminotransferaza sau transaminaza glutampiruvica (TGP) este o enzima ce face parte din clasa transferazelor si catalizeaza transferul reversibil al gruparii amino (NH2) de la un aminoacid (alanina) α–cetoglutaratului ducand la formarea de acid piruvic si glutamat. Se gaseste in principal in ficat (la nivelul celulei hepatice aflandu-se in special in citosol) si in ordine descrescatoare a concentratiei in rinichi, miocard, muschi scheletici si pancreas.
Daca metabolismul energetic al celulei hepatice este tulburat prin agenti infectiosi (ex. virusurile hepatitei virale) sau toxici, se produce o crestere a permeabilitatii membranei celulare, cu trecerea in ser a componentelor citoplasmatice (citoliza). ALT este indicatorul de citoliza cel mai frecvent explorat si dupa parerea majoritatii autorilor cel mai indicat pentru detectarea chiar si a leziunilor hepatice minime. ALT este mai specifica pentru afectiunile hepatice decat AST. Valorile absolute ale ALT nu se coreleaza totusi direct cu severitatea lezarii ficatului si cu prognosticul, si din aceasta cauza determinarile seriate sunt cele mai folositoare.
In general nivelurile ALT si AST au o evolutie paralela. Fac exceptie hepatitele alcoolice unde raportul AST/ALT (De Ritis) poate fi mai mare decat 2 ca urmare a reducerii continutului hepatic de ALT (prin deficit de piridoxal fosfat) si, ocazional, raportul AST/ALT poate creste la pacientele cu infiltrare grasa a ficatului in sarcina. O crestere mai mare a AST decat ALT apare si in ciroza hepatica si metastazele hepatice, iar la pacientii cu ciroza hepatica un raport AST/ALT mai mare sau egal cu 3 sugereaza ciroza biliara primitiva.

Recomandari Recomandari pentru determinarea TGP:

- diagnosticul bolilor hepatice;
- diagnosticul diferential al bolilor hepatobiliare si pancreatice;
- monitorizarea evolutiei si a tratamentului hepatitei virale;
- diagnosticul diferential intre icterul hemolitic si cel hepatic.

Pregatire pacient

Se recolteaza a jeun (pe nemancate).

Metoda

Se foloseste metoda spectrofotometrica (kinetica).

Pentru cadre medicale Specimen recoltat - sange venos

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare.

Volum proba - minim 0.5 mL ser.

Cauze� de respingere a probei - specimen intens hemolizat/ lipemic/ contaminat bacterian.

Stabilitate proba - serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 1 saptamana la 2-8o C.

Limite si interferente

! Valorile normale ale ALT nu exclud intotdeauna o afectiune hepatica.
Valorile de referinta sunt dependente de varsta si de sex!

ALT este mai putin sensibil decat AST in boala hepatica indusa de alcool.

Conditii fiziologice - in sarcina pot aparea valori scazute.

Conditii patologice - cresteri ale ALT pot fi intalnite la pacientii cu traumatisme musculare, rabdomioliza, polimiozita si dermatomiozita, dar in aceste cazuri apar si niveluri crescute de creatinkinaza care orienteaza spre o afectiune musculara. Injectiile intramusculare pot provoca o crestere usoara a ALT. Niveluri crescute de ALT mai pot aparea la pacientii obezi.

Interferente cu medicamente:
Cresteri :
- Medicamente care produc colestaza : acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, azatioprina, benzodiazepine, carbamazepin, carbazona, clorotiazida, clorpropamida, acid clavulanic, dapsone.
- Medicamente care produc o afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid aminosalicilic, amiodarona, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza, aspirina, azatioprina, carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida, cimetidina, ciclosporine, danazol, dantrolen, dapsone, diclofenac, dicumarol (rar), disulfiram, eritromicina, estrogeni, etionamida, glyburide (glibenclamid), saruri de aur, imipramina, mercaptopurina, metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, estrogeni, etanol (exces), etionamida, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, saruri de fier (supradozare), izoniazida, ketoconazol, inhibitori MAO, mercaptopurina, metotrexat, metoxifluran, metildopa, naproxen, papaverina, parametadion, penicilamina, peniciline, fenotiazine, fenilbutazona, progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac, tamoxifen, tolbutamida, perhexilin, fenazopiridina, fenidiona, fenobarbital, fenilbutazona, fenitoin, plicamicin (mitramicin), probenecid, procainamida, propiltiouracil, pirazinamida, chinidina, rifampin, salicilati, sulfasalazina, sulfonamide, tamoxifen, tetracicline, trimetadiona, acid valproic, vitamina A, warfarina (rar).
- Multe alte medicamente pot determina cresteri care in general sunt tranzitorii dar in anumite cazuri indica o hepatotoxicitate. Intre acestea sunt incluse : acebutolol, aminoglicozide, azitromicin, bromocriptin, captopril, cefalosporine, claritromicin, clindamicin, clofibrat, clotrimazol, ciclosporine, citarabina, dacarbazina, didanozin, disopiramid, enfluran, etambutol, fenofibrat, fluorochinolone (ex: ciprofloxacin), foscarnet, ganciclovir, heparina, interferon, interleukina 2, labetalol, levamisol, levodopa, lincomicin, mebendazol, mefloquin, metoprolol, nifedipin, omeprazol, ondansetron, penicilina, pentamidin, pindolol, piroxicam, propoxyfen, protriptilina, chinina, ranitidina, retinol, ritodrin, sargramostim, streptozocin, sulfoniluree, tiotixen, tioguanina, trimetoprim, verapamil, zalcitabin, zidovudin.

Scaderi:
- aspirina, ciclosporina, fenotiazine, interferon, ketoprofen, simvastatin, ursodiol.

Interferente analitice - contaminarea probei cu eritrocite poate determina valori fals crescute.

Lipemia poate creste absorbanta probei, valoarea ALT neputand fi calculata.