CA 19-9 este un gangliozid a carui sinteza este conditionata de prezenta antigenelor de grup sanguin Lewis. Astfel indivizii cu un grup sanguin relativ rar, negativ pentru antigenele Lewis (3-5 % din populatie), nu dispun de enzima sialil-transferaza necesara sintezei CA 19-9; la aceste persoane CA 19-9 ramane la valori foarte scazute chiar daca este prezenta o neoplazie. In astfel de cazuri markerul tumoral indicat este CA 50. CA 19-9 este prezent in celulele epiteliale si mucoase din stomac, intestin, pancreas, ficat si ovar.
Valori crescute de CA 19-9 sunt intalnite in 70-80 % din cazurile de carcinom pancreatic, 50-60 % din cele de cancer gastric, 60 % din tumorile hepatobiliare, 30 % din tumorile colorectale, precum si la unii pacienti cu neoplasm mamar, ovarian, prostatic, pulmonar.
Recomandari pentru determinarea CA 19-9:
Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic, gastric si a tumorilor hepatobiliare.
Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125).
Specimen recoltat - sange venos.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C.
Volum proba - minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei :specimen hemolizat, specimen expus la temperatura ridicata, specimen contaminat bacterian.
Stabilitate proba - serul separat este stabil 30 zile la 2-8o C; 3 luni la -20o C sau la -70o C; nu decongelati/recongelati.
Marker-ul nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic.
CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne, in special boli inflamatorii ale intestinului, ciroza, dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33 %), lupus eritematos sistemic (32 %) si sclerodermie (33 %).
Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
- tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
- anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic.