Descriere Supuratiile pot afecta orice tesut sau organ cu acumulare de puroi in interstitiile cutanate (pustule, hidrosadenita, furuncule, abcese, gome), in tesuturile musculo-scheletale (abcese, flegmoane, osteomielita), in ganglionii limfatici, in viscere (abcese), in cavitati preformate (sinusuri paranazale, meninge, peritoneu, sinoviale articulare).
In ceea ce priveste rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luata in considerare relevanta culturilor polimicrobiene, valoarea identificarii si testarii sensibilitatii unuia sau mai multor microorganisme.
informatiile privind localizarea plagii, semnele clinice de infectie sau prezenta necrozei asociata cu miros specific, terapia antimicrobiana, il vor ghida pe microbiolog in stabilirea unui diagnostic corect.

Tipuri de infectii
Bacteriologia plagilor variaza in functie de locul anatomicsi de mecanismul de producere (traumatism, manopere chirurgicale, arsuri).
Infectiile tegumentului si ale tesutului subiacent sunt dominate de piodermite stafilococice (furunculoza, foliculita, hidrosadenita) si streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulita). Infectiile subacute sau cronice pot avea ca etiologie germeni din genul Actinomyces si Nocardia (abcese granulomatoase, celulite profunde) sau Mycobacterium (ulcere).
Infectiile postoperatorii variaza in functie de locul anatomic: plagile localizate in zone relativ sterile raman, de obicei, neinfectate, in timp ce in chirurgia abdomenului inferior infectiile rareori pot fi evitate, avand ca etiologia flora tractului gastrointestinal.
Infectiile din cadrul arsurilor se asociaza cu septicemie si o rata ridicata de mortalitate.
Infectiile pot fi aerobe/anaerobe, cele mai frecvente bacterii izolate fiind: S. aureus, Streptococcus spp., Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp., Candida, Aspergillus si Mucor spp.,bacterii anaerobe, inclusiv Clostridium si Bacteroides.
Plagile produse prin muscaturi se pot infecta cu germenii de la nivelul cavitatii bucale a animalului, etiologia fiind variata: Pasteurella spp., S. aureus, streptococi alfa hemolitici, enterobacteriaceae, coci anaerobi Gram pozitiv, bacili anaerobi Gram negativ, Fusobacterium spp.
Etiologia infectiilor din ulcerul de gamba si cel de decubit este polimicrobian, germenul cel mai frecvent implicat fiind S aureus. Alti germeni implicati: Streptococcus spp., Enterococcus spp., Enterobacteriaceae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Peptostreptococcus spp., Bacteroides si Prevotella spp.

Diagnostic de laborator
Examenul microscopic colorat Gram reprezinta o etapa esentiala in stabilirea unui diagnostic microbiologic corect.
se va nota prezenta leucocitelor, a germenilor si a trabeculilor d efibrina, elemente ce confirma prezenta procesului infectios. Frotiul Gram nu poate stabili etiologia aeroba/anaeroba cu exceptia Clostridium perfrigens - bacterie Gram pozitiv sporulata.

Mediile de cultura folosite sunt:
- Columbia agar cu 5% sange de berbec;
- geloza chocolate;
- geloza lactozata (CLED).
Setul poate fi completat cu medii pentru anaerobi (bulion thioglycolat) sau mediu Sabouraud cu Chloramfenicol, tinand cont de locul de prelevare si rezultatul frotiului Gram (prezenta bacteriilor Gram pozitiv sporulate sau a unor formatiunirotund-ovalare Gram pozitive).
Incubarea se face 18-24 h la 37°C cu prelungirea inca 24-48 h in cazul culturilor negative al caror frotiu evidentiaza prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor.
Culturile pentru izolarea levurilor se urmaresc 5-7 zile.
Identificarea pana la nivel de specie si testarea sensibilitatii la antibiotoce se vor face pentru:
- germeni potential patogeni (S. aureus, Pseudomoas aeruginosa, etc);
- germeni izolati de la pacientii cu infectii de cateter si de la nivelul tesuturilor normal sterile;
- germenii izolati in cultura pura cu o crestere >2+, rezultatul coroborandu-se cu frotiul Gram (prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor).

Interpretarea rezultatelor
Se limiteaza la speciile semnificative clinic. Produsele patologice recoltate pe tampon sunt supuse riscului de a contine contaminanti fata de cele recoltate prin aspirarea cu ac si seringa sterile, dupa decontaminarea tegumentului.

Raportarea rezultatelor
Frotiu Gram: prezenta celulelor inflamatorii, a celulelor epiteliale scuamoase si a microorgnismelor.
Cultura:
- rezultat negativ: absenta cresterii germenilor sau a florei microbiene patogene;
- rezultat pozitiv: identificarea la nivel de specie si testarea sensibilitatii pentru izolatele cu semnificatie clinica.


Pentru cadre medicale Recoltarea si transportul probelor
Procedeul prelevarii este diferit in functie de localizarea leziunilor si de el depinde stabilirea unui diagnostic microbiologic corect:
- recoltarea aseptica prin biopsie, cu debridare;
- abraziunea dermica, cu obtinerea de mostre tisulare, fara a fi la fel de invaziva ca biopsia;
- recoltarea prin punctionare si aspirare cu seringa sterila - in cazul plagilor profunde insuficient drenate sau fistulizate (in special cele de la nivelul ganglionilor);
- recoltarea cu un tampon steril, desi este frecvent folosita, poate ridica probleme de diagnostic microbiologic daca prelevarea se face de la suprafata plagii, din puroi si nu din profunzimea ei din tesut sangerand. Se vor recolta 2 tampoane sterile: unul fara mediu pentru efectuarea frotiurilor colorate Gram si Giemsa, celalalt pentru insamantari pe mediile de cultura;
- prezenta unui volum mare de lichid necesita recoltarea prin aspirare cu seringa sterila, metoda recomandata si in cazul lichidului din abces.
Transportul si procesarea probelor se vor face in max 2 h, dar acest interval de timp paote fi prelungit daca tamponul este prevazut cu mediu de transport.