Descriere

Hormonul adrenocorticotrop (corticotropina sau corticostimulina) este constituit dintr-un lant polipeptidic format din 39 aminoacizi. Sinteza de ACTH are loc in celulele bazofile adenohipofizare dintr-un precursor denumit proopiomelanocortin.
ACTH controleaza dezvoltarea si secretia hormonala a corticosuprarenalei. Prin stimularea zonei fasciculate a corticosuprarenalelor activeaza sinteza si secretia de glucocorticoizi (cortizol si corticosteron). Efectele stimulatoare ale ACTH asupra secretiei corticosuprarenalei sunt mediate de AMP ciclic.
Proprietatile secundare ale ACTH se datoreaza efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi, activand metabolismele glucidic, protidic si lipidic.
Reglarea secretiei de ACTH se realizeaza pe cale neuroumorala cu participarea indirecta a hipotalamusului.
Principalul factor umoral de reglare il constituie concentratia sanguina a hormonilor glucocorticoizi, indeosebi a cortizolului. Sub influenta acestora, secretia de ACTH scade, printr-un mecanism de feedback negativ si, respectiv, creste in cazul scaderii glucocorticoizilor din circulatie.

Termenul de sindrom Cushing se refera la toate conditiile clinice asociate cu o productie excesiva de cortizol; determinarea ACTH este utila pentru diagnosticul diferential al acestui sindrom:
- boala Cushing: datorita secretiei hipofizare excesive, nivelul ACTH este moderat crescut sau la limita superioara a normalului (dar crescut fata de cortizolul plasmatic), cu pierderea variatiei diurne normale;
- secretia ectopica de ACTH: nivelul ACTH este foarte crescut;
- adenom sau adenocarcinom suprarenalian: nivelul ACTH este foarte scazut sau nedecelabil.
Determinarea ACTH este de asemenea utila in diagnosticul diferential al insuficientei suprarenaliene:
- boala Addison: datorita distructiei suprarenalei prin mecanism tumoral, infectios sau autoimun, productia de cortizol este suprimata iar nivelul ACTH este crescut;
- insuficienta suprarenaliana secundara insuficientei hipofizare: nivelurile de ACTH si ale cortizolului sunt scazute.
Un nivel crescut de ACTH mai apare in : sindromul adrenogenital si sindromul pseudo-Cushing (entitate clinica reversibila asociata cu abuzul de alcool).

Recomandari Recomandari pentru determinarea ACTH:

- diagnosticul diferential al sindromului Cushing;
- secretia ectopica de ACTH (carcinom pulmonar cu celule mici, insule celulare tumorale de pancreas, tumori carcinoide, carcinom medular al tiroidei);
- diagnosticul bolii Addison;
- diagnosticul hipopituitarismului si tumorilor pituitare producatoare de ACTH (sindromul Nelson).

Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate); pacientul trebuie sa nu fie stresat in timpul recoltarii (stres-ul produce o crestere a ACTH-ului plasmatic); exista o variatie diurna a nivelului plasmatic de ACTH. Un examen complet prevede 2 recoltari de sange pentru determinarea ACTH: a) intre orele 6-10; b) intre orele 21-24. Valoarea ACTH in proba de seara reprezinta 1/2 sau 2/3 din valoarea de dimineata. Aceasta variatie diurna are semnificatie diagnostica. De obicei se recolteaza simultan si o proba de sange pentru determinarea cortizolului.

Metoda Se foloseste metoda imunoenzimatica cu detectie prin chemiluminiscenta (ECLIA).

Pentru cadre medicale Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltare - vacutainer cu EDTA K3, racit inainte de utilizare (tinut in frigider); se va evita recoltarea in tuburi nesiliconate (se obtin rezultate fals scazute datorita aderarii ACTH la sticla).

Cantitate recoltata - cat permite vacuumul.

Prelucrare necesara dupa recoltare - vacutainerul se agita foarte usor, prin rasturnare si se pune imediat pe gheata; se transporta la laborator cat mai repede posibil. In maxim 30 de minute de la recoltare se separa plasma prin centrifugare (preferabil in centrifuga cu racire la 2-8o C), 15 minute la 1500 x g [g = (1118 + 10-8) x (raza in cm) x (rpm)2].
Pentru separarea plasmei se foloseste o pipeta de plastic. Se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, plasma se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C in recipient de plastic (polipropilen sau polistiren).

Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat, icteric, lipemic, heparinat, care nu a fost adus la laborator pe gheata sau provenit de la pacienti care au primit izotopi radioactivi.

Stabilitate proba - plasma este stabila 4 ore la 2-8o C ; 6 luni la -20o C sau la -70o C ; nu decongelati/recongelati; rezultatul obtinut pe un esantion decongelat este cu 20-35 % mai mic.

Limite si interferente Interferente cu medicamente:
Cresteri:
- aminoglutetimid, amfetamine, insulina, levodopa, metoclopramid, metirapon, vasopresina.

Scaderi:
- dexametazona si alti corticosteroizi.

Interferente analitice:
Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in componentele kit-ului si da rezultate neconcludente.