Descriere

Rolul nichelului in organismul uman este discutabil. Exista unele dovezi ca ar fi implicat in absorbtia fierului, calciului si zincului.
Nichelul este prezent in minereuri sub trei forme principale: sulfid, silicat si arsenid. Are numeroase aplicatii industriale: component al multor aliaje, placarea metalelor, producerea dispozitivelor electrice si electronice.
Expunerea la nichel se produce cel mai frecvent în mediul industrial, fie prin inhalarea prafului de nichel, fie prin contact dermic. Inhalarea acuta determina febra si iritatia tractului respirator. Contactul dermic poate genera dermatita alergica de contact. De asemenea printre efectele toxice ale nichelului se numara si depresia SNC.
Numeroasele studii epidemiologice au aratat ca expunerea cronica la praful de nichel si la subsulfidul de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal.

In expunerea profesionala limita biologica tolerabila este de 15 µg/g creatinina.

Recomandari Recomandari pentru determinarea nichelului:

- monitorizarea expunerii la nichel.


Pregatire pacient Nu este necesara.

Metoda Se foloseste metoda spectrometrica cu absorbtie atomica.

Pentru cadre medicale

Specimen recoltat - 1) sange venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o proba de urina spontana.

Recipient de recoltare - 1) vacutainer pentru metale ce contine EDTA sau heparinat de litiu ca anticoagulant; 2) vas de 2- 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore; nu se folosesc conservanti; 3) eprubeta pentru urina.

Cantitatea recoltata - 1) cat permite vacuumul; 2), 3) aproximativ 10 mL.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa plasma prin centrifugare si se transfera intr-un tub de plastic in vederea transportului (pe tub se va preciza tipul produsului: plasma).
Cauze de respingere a probei - specimen coagulat.

Stabilitate proba - probele de plasma si urina se pastreaza la temperatura camerei pana in momentul lucrului.

Limite si interferente Nu exista.