Descriere Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantitati mici in urina normala. Urobilinogenul este crescut in conditiile asociate cu icter hemolitic si insuficienta hepatica. In cazul obstructiei complete a cailor urinare, urobilinogenul este absent in urina, deoarece bilirubina este impiedicata sa ajunga in intestin pentru a-l forma. Astfel, absenta urobilinogenului  asociata cu prezenta bilirubinei in urina sugereaza icter obstructiv. Determinarea urobilinogenului se poate face fie calitativ (notat cu +, ++, +++) fie cantitativ (din urina colectata pe 24 ore).

Recomandari

Recomandari pentru determinarea urobilinogenului:

- identificarea unor disfunctii  renale, urinare, hepatice.

Pregatire pacient Recoltarea pentru examenul de urina se face din prima urina de dimineata (sau o proba de urina spontana), jetul mijlociu, dupa o prealabila toaleta locala. Prima urina de dimineata are avantajul ca este mai concentrata si nu este influentata de dieta si activitatea fizica.

Metoda Se foloseste metoda fotometrica.

Pentru cadre medicale

Specimen recoltat - urina.

Recipient de recoltare - recipient pentru sumarul de urina.

Cantitate recoltata - 10 ml.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se imerseaza stripul in  urina timp de o secunda, dupa care se introduce  in analizor; rezultatele apar in 60-120 secunde.

Cauze de respingere a probei - cantitate insuficienta de urina; recoltare si pastrare necorespunzatoare.

Stabilitate proba - 3-4 ore la temperatura camerei (urina va fi refrigerata daca exista intarzieri in examinare).

Limite si interferente Stabilitate in urina:
- la temperaturi de 20-25o C urobilinogenul este stabil 2 ore.

Factori de influenta:
- antibioticoterapia inhiba flora intestinala si scade nivelul urobilinogenului;
- exista variatii diurne (varf la ora 4.00 p.m.).

Factori de interferenta:
Factori care scad urobilinogenul:
- expunerea la lumina;
- pH-ul intens acid.
Factori care cresc urobilinogenul:
- culoarea intensa a urinei;
- fenazopiridina;
- pH-ul intens alcalin.