Epilepsia este o afecţiune manifestată prin crize epileptice recurente. Aceste crize sunt de diferite tipuri.

Unii oameni cu epilepsie pur şi simplu „încremenesc” pentru câteva secunde, după care îşi reiau activitatea de dinainte; aceasta a fost denumită criză de tip absenţă.

Alte persoane au crize mai dramatice, chiar înspăimântătoare: membrele au mişcări spasmodice pentru câteva momente, constituind ceea ce se numeşte o criză tonico-clonică.

Deşi par atât de diferite, toate crizele au o trăsătură comună: ele survin când o parte a creierului, în mod brusc, nu mai funcţionează normal şi semnalele electrice cerebrale devin haotice.
Pentru a înţelege ce se petrece în timpul unei crize epileptice, trebuie să înţelegem cum funcţionează creierul în mod normal. Creierul este constituit din milioane de celule numite neuroni. Aceşti neuroni controlează totul, de la ridicarea unui deget până la amintirea primei biciclete. Neuronii comunică prin intermediul semnalelor electrice. Ei formează o serie de reţele neuronale, prin care semnalul electric circulă în interiorul creierului. Când neuronii descarcă prea rapid sau anormal, puteţi avea o criză.

Care sunt cauzele epilepsiei?
Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale
Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.
Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electrice anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.
Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.

Care sunt simptomele?
Crizele epileptice pot fi împărţite în două grupe: crize parţiale şi crize generalizate. Crizele parţiale afectează numai o anumită zonă din creier, astfel încât numai partea corespunzătoare a corpului va fi implicată. Spre exemplu, dacă criza este declanşată de aria cerebrală care controlează piciorul stâng, pot apărea succesiuni de mişcări spasmodice involuntare la nivelul piciorului. Sau puteţi simţi brusc un miros bizar, pe care ceilaţi nu-l simt, ori puteţi auzi un sunet anume. În crizele parţiale simple, pe toată durata crizei sunteţi perfect conştient de lumea înconjurătoare. În crizele parţiale complexe, nivelul de vigilenţă este afectat, astfel încât este posibil să nu vă amintiţi criza sau să nu conştientizaţi când aceasta se desfăşoară.
Crizele generalizate, după cum sugerează şi denumirea, afectează o regiune mai mare din creier. Acestea includ crizele de tip absenţă, în care pacientul este „încremenit” pentru câteva secunde şi crizele tonico-clonice, în care pacientul are convulsii.
Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O convulsie este o schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului. Exista mai multe tipuri de convulsii.
1. Crize comitiale generalizate:
• Petit-mal (absence seizures) - caracteristice cel mai adesea copiilor, apar intre 5 si 12 ani si se prezinta prin lipsa temporara a constientei, cateodata persoanele privind in gol. Crizele incep si se incheie brusc;
• Crize atonice (drop attacks) - produc pierderea brusca si temporara a tonusului muscular;
• Crize mioclonice - sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale muschilor corpului, cel mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timp;
• Crize tonico-clonice (grand-mal/convulsii) - cel mai cunoscut tip de criza. In timpul fazei tonice, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea revenind in timpul fazei clonice la un ritm mai scazut. In timpul fazei clonice au loc convulsiile propriu-zise. In timpul episodului epileptic, limba si buzele pot fi muscate. Contrar parerii general acceptate,nimic nu trebuie sa fie pus in gura persoanei in timpul unei crize,intoarcerea sa pe o parte fiind suficienta pentru a impiedica sufocarea sa.
2. Crize comitiale partiale:
• crize partiale simple: in aceste crize, constienta este mentinuta. Totusi, persoanele care au acest tip de crize isi dau seama ca nu pot vorbi sau chiar nu se pot misca pana cand criza nu a trecut. Ele isi pot aminti exact ce s-a intamplat in timpul crizei.
Acest tip de criza poate modifica miscarile (prin miscari anormale ale limbii sau clipit des s.a.), senzatiile (se poate modifica perceptia asupra lucrurilor; persoana poate simti pe piele o briza sau poate auzi diferite sunete s.a.) si emotiile (poate induce frica, furia, fericire s.a.).
• crize partiale complexe (epilepsie psihomotorie): in timpul unei astfel de crize persoana are constienta pierduta sau alterata, putandu-se afla intr-o stare asemanata de experti unei stari de transa sau de vis. Persoana nu poate interactiona cu ceilalti intr-un mod normal, nu isi poate controla miscarile, vorbirea sau actiunile, nu stie ce face si nu isi va aminti la sfarsitul crizei ceea ce s-a intamplat.
 

Status epilepticus – se caracterizeaza prin crize prelungite sau repetitive, fara o perioada de recuperare intre atacuri. Aceste atacuri implica riscuri, dintre cele mai grave: obstructia cailor aeriene, acidoza, hipotensiune, hipertermie, edem cerebral, hipoglicemie, alterarea functiilor SNC.

Care este evolutia epilepsiei?
Pe masura cresterii copilului, tipul si frecventa crizelor se poate modifica. La unele fete, crizele de epilepsie devin mai frecvente in perioada menstruatiei. Unii copii depasesc boala spre sfarsitul adolescentei (remisie spontana).
Daca intr-un interval de cativa ani, copilul nu a mai suferit nicio criza, medicul poate lua in considerare posibilitatea reducerii treptate a medicatiei si, in cele din urma, intreruperea completa a acesteia.

Epilepsia afectează peste 40 de milioane de oameni în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă cca 80% din totalul pacienţilor diagnosticaţi cu epilepsie din întreaga lume. Incidenţa generală a epilepsiei este în medie de 50 cazuri/100.000 locuitori/an în ţările industrializate. Persoanele cu un nivel socio-economic scăzut au un risc mai mare de a dezvolta boala.