Efectele adverse  ale tratamentelor reprezinta a cincea cauza a deceselor din spitale, arata un raport citat de presa europeana. Reactiile adverse ale medicamentelor sunt monitorizate de agentiile de profil internationale, dar sunt tinute secret.

Rapoartele despre reactiile adverse ale medicamentelor, realizate constant de medici, nu au fost facute publice pâna acum. O echipa de jurnalisti din Danemarca, Olanda si Belgia a descoperit ca, în raporturi, se vehiculeaza cifre îngrijoratoare: efectele adverse ale medicamentelor reprezinta a cincea cauza a deceselor înregistrate în spitale, arata publicatia  „EUobserver”.

Tot în cursul acestei saptamâni, „Los Angeles Times“ a publicat un raport conform caruia, în SUA, numarul deceselor provocate de reactiile adverse ale medicamentelor s-a triplat în primul trimestru al anului 2008, comparativ cu anul anterior.

Dezbaterea vine în momentul în care Agentia Europeana de Reglementare a Medicamentelor (EMEA) a decis retragerea de pe piata a unui tratament antiobezitate, considerat sigur pâna acum câteva zile.

Rezultate interpretabile

Dezvaluirile jurnalistilor europeni au iscat discutii aprinse asupra dreptului pacientilor de a fi informati cu privire la riscurile la care se expun când iau anumite tratamente. ”Fara niciun dubiu, rapoartele ar trebui sa fie facute publice. La urma urmei, este vorba despre medicamentele pe care noi le luam“, a declarat Margrethe Nielsen, cercetator la Institutul Cochrane din Copenhaga, care recunoaste utilitatea rapoartelor pentru populatie.

Specialistii sunt însa de parere ca rezultatele ar putea fi interpretate gresit de populatie, de aceea ar trebui sa reprezinte documente de lucru doar pentru agentiile autorizate. ”Multe evenimente nedorite care apar în timpul administrarii medicamentelor nu sunt neaparat reactii adverse”, apreciaza Ioan Fulga, specialist în farmacologie.

Companiile ameninta  cu tribunalul

Companiile farmaceutice se tem ca rapoartele pot fi folosite în dezavantajul lor. Reactionând la publicarea unui raport din 2007, compania farmaceutica Roche a amenintat ca va da în judecata statul danez daca dezvaluirile facute de autoritatile din aceasta  tara vor afecta interesele comerciale ale firmei.

„Un competitor poate folosi aceste rapoarte ca baza de orientare a pacientilor si a doctorilor. Cu ajutorul acestor rapoarte, se pot crea orientari care ameninta pozitia Roche pe piata si, astfel, pot fi aduse pagube firmei Roche la nivel mondial“, au declarat reprezentantii legali ai firmei.

La rândul lor, americanii arata cu degetul spre medicamentele destinate renuntarii la fumat – care contin varenicline –, dar si spre heparina, un anticoagulant folosit în prevenirea trombozelor.

Balanta beneficii, riscuri asumate

De regula, orice medicament, oricât de  ”inofensiv”, este asteptat sa aiba efecte adverse, de la cele minore pâna la cele mai severe, de tipul tendintelor suicidale sau al tulburarilor respiratorii. De exemplu, aspirina  poate provoca hemoragii puternice, mai ales în cazul persoanelor cu ulcer.

”Sudiile facute în spitale si clinici particulare arata daca un medicament este eficace si care sunt riscurile acceptabile. Daca raportul risc-beneficii este în favoarea beneficiilor, medicamentul se poate administra“, subliniaza medicul generalist Calin Ciubotaru. 

Eficient, dar nesigur

Paradoxul face ca, în momentul lansarii unui produs, autoritatile sa cunoasca din studiile clinice doar eficienta produsului, nu si siguranta lui. ”Studiile anterioare lansarii medicamentului sunt riguros facute, dar ele nu pot decela toate reactiile adverse. Acestea pot fi descoperite numai dupa introducerea medicamentului în terapie pe termen lung, pe masura ce numarul persoanelor care utilizeaza medicamentul este mai mare.

Compensate controversate

Organizatia Mondiala a Sanatatii considera un medicament sigur dupa cinci ani de la lansare”, comenteaza Ioan Fulga, specialist în farmacologie. În România s-au iscat dezbateri aprinse pe tema unor medicamente relativ nou lansate pe piata (de maximum doi ani), dar care au intrat deja pe lista de compensate sau în programele nationale.

Este vorba despre  vaccinul împotriva cancerului de col. Acesta urmeaza sa fie introdus în schema de vaccinare obligatorie pentru fetitele de clasa a IV-a. În ultima comunicare EMEA se subliniaza ca nu a fost gasita nicio ”relatie cauzala” între doua cazuri de deces si administrarea vaccinului.

EMEA este aceeasi autoritate care a considerat, la începutul anului 2007, ca medicamentul antiobezitate Acomplia este sigur în administrare. Joia  trecuta, EMEA a revenit asupra deciziei, retragându-l de pe piata europeana. ”În momentul de fata, riscurile tratamentului depasesc beneficiile medicamentului”, si-a motivat agentia decizia.

Tratamentele mai vechi nu se raporteazã

Medicamentele sunt urmarite de autoritatile sanitare nationale si europene cu ajutorul raportarilor venite de la medicii prescriptori.  Observatiile, cunoscute în domeniu ca Rapoartele Periodice de Siguranta (PSUR), sunt trimise regulat autoritatilor nationale si Agentiei Europene pentru Medicamente cu sediul la Londra.

De exemplu, un astfel de raport arata cum doctori din mai multe tari europene suspecteaza ca un anumit medicament pentru cosuri ar avea ca efect secundar cresterea sinuciderilor la adolescenti sau ca un medicament pentru slabit ar putea provoca atacuri cerebrale.

În cazul medicamentelor mai vechi, unde majoritatea reactiilor adverse sunt cunoscute, raportarile nu se mai fac cu regularitate, singurele care se mai raporteaza fiind reactiile nou aparute.