Indicatii:
Marele rau epileptic, convulsii focale, convulsii de lob temporal, forme mixte
de convulsii, tulburari convulsive care determina predominant modificari ale starii
psihice, profilaxia psihozelor maniaco-depresive, nevralgie de trigemen, neuropatii
diabetice, sindrom de abstinenta la alcool, diabetes insipidus centralis.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate la carbamazepina sau substante inrudite (antidepresive triciclice),
bloc atrioventricular, insuficienta hepatica grava, deprimarea maduvei osoase.
in cazul maladiilor cardiovasculare, al afectiunilor hepatice si/sau renale, la
pacientii cu glaucom se recomanda prudenta si monitorizare constanta.
Precautii:
inainte de inceperea tratamentului trebuie efectuate analizele sangelui si testele
functiei hepatice. Dupa aceea: hemograma: saptamanal in prima luna, apoi lunar.
Controlul functiei hepatice: in cazul valorilor normale, la fiecare 3-4 luni;
in cazul valorilor patologice la intervale mai mici. Tratamentul cu carbamazepina
trebuie intrerupt in cazul simptomelor de insuficienta hematopoietica, la aparitia
reactiilor alergice cutanate si, de asemenea, in alterari semnificative ale functiei
hepatice. in cazul bolilor cardiovasculare, la pacientii cu functia renala si/sau
hepatica alterata, ca si la pacientii cu glaucom, se recomanda prudenta si monitorizarea
constanta a tratamentului. La intreruperea brusca a tratamentului cu carbamazepina
sau in cazul inlocuirii acesteia cu alt produs anticonvulsivant, se recomanda
protectia cu diazepam sau derivati barbiturici. Sarcina si alaptare: in timpul
sarcinii, mai ales in primul trimestru, administrarea oricarui medicament este
potential periculoasa. intreruperea tratamentului anticonvulsivant necesar poate
determina, totusi, un risc mai mare pentru sanatatea mamei si a fatului. Studiile
pe animale au demonstrat un potential teratogen mai scazut al carbamazepinei;
la rozatoare, dupa administrarea unei doze zilnice de 10-25 ori mai mare decat
doza terapeutica, s-au semnalat: greutate redusa la nastere, reducerea greutatii
organelor, osificare incompleta si rareori palat incomplet. Pentru cresterea sigurantei
si facilitarea determinarii dozei minime eficiente, se recomanda determinarea
concentratiilor plasmatice (nivel terapeutic 3-12 mg/l = 13-50 moli/l). Pentru
a reduce gradat carbamazepina la nou-nascuti, acestia trebuie intarcati treptat,
lent. Datorita efectului de sedare al SNC, carbamazepina din laptele matern poate
determina la nou-nascuti ineficienta suptului.
Reactii adverse:
La inceputul tratamentului pot aparea anorexie, uscaciunea gurii, greata, diaree
sau constipatie. Rareori au fost observate urmatoarele reactii adverse: dureri
de cap, ameteala, somnolenta, fatigabilitate, ataxie, tulburari de acomodare vizuala,
nistagmus, diplopie, parestezii, pareze ale picioarelor, tulburari de vorbire.
La pacientii in varsta sunt posibile, de asemenea, confuzie, agitatie si foarte
rar halucinatii vizuale. Aceste efecte secundare dispar, de obicei, la 8-14 zile,
fara nici o interventie sau ca urmare a reducerii temporare a dozelor. Pentru
carbamazepina au fost semnalate in plus urmatoarele efecte secundare: reactii
alergice cutanate, febra, cazuri izolate de purpura, dermatite exfoliative, eritem
exsudativ multiform (pana la sindrom Stevens-Johnson), sindrom Lyell, caderea
parului, leucopenie, trombocitopenie, agranulocitoza, anemie aplastica, rareori
leucocitoza, tromboembolism, porfirie intermitenta acuta; icter colestatic sau
hepatocelular si, de asemenea, tulburari ale functiei renale (hematurie, proteinurie
sau chiar insuficienta renala), inflamarea ganglionilor limfatici si hiponatremie
(uneori cu varsaturi, dureri de cap, confuzie); reducerea T3 si T4, hipocalcemie,
scaderea calciferolului; tulburari ale sistemului circulator (bloc total atrioventricular),
bradicardie; hipersensibilitate pulmonara (posibil pneumonie interstitiala), meningita
aseptica, eozinofilie periferica, sindrom lupoid. La administrarea de doze mari:
tremor (chiar asterixis), hipertensiune sau hipotensiune, aritmii.
Compozitie:
Carbamazepina 200 mg pe comprimat - pentru comprimatele de 200 mg.
Administrare:
Se administreaza oral, cu putin lichid, in timpul mesei sau dupa mese. Terapie
anticonvulsivanta: Se recomanda o doza initiala redusa, care se mareste treptat,
simultan cu reducerea gradata a anticonvulsivantelor administrate anterior. Adulti
si copii peste 10 ani: initial 1 comprimat de 2 ori pe zi, apoi doza se mareste
treptat pana la doza optima individuala. Copii: initial 10-20 mg/kg zilnic; crestere
gradata pana la 20-30 mg/kg zilnic, administrate in mai multe prize. Copii pana
la 1 an: 1/2 comprimat zilnic. Copii de la 1 la 5 ani: 1-2 comprimate pe zi. Copii
de la 6 la 10 ani: 2-3 comprimate pe zi. Profilaxia psihozelor maniaco-depresive:
doza zilnica este, in general, de 2-3 comprimate. Nevralgia de trigemen: cresterea
treptata a dozei initiale de 1 comprimat de 2 ori pe zi pana la disparitia durerii
(in medie, 1 comprimat de 3-4 ori pe zi). Se stabileste apoi doza minima eficienta,
prin reducerea progresiva a dozei. Neuropatie diabetica, diabetes insipidus centralis,
manifestari acute in dezalcoolizare: doza medie este de 1 comprimat de 3 ori pe
zi. in cazul pacientilor varstnici sau subponderali, se recomanda stabilirea dozei
initiale la 1/2 comprimat de 2 ori pe zi. Posologia in insuficienta renala severa:
la pacientii cu filtrare glomerulara mai mica decat 10 ml/min sau care necesita
dializa se administreaza 75% din doza obisnuita.