Dexmedetomidina

Indicatii

Sedarea pacientilor pentru intubare si ventilatie mecanica in sectiile de terapie intensiva.

Contraindicatii

Administrarea in perfuzie pe perioade mai lungi de 24 h, in timpul travaliului si a delivrentei, sau la pacienti cu varsta sub 18 ani.

Precautii

La pacientii varstnici sau hipovolemici pot apare hipotensiune si bradicardie; se reduce doza. Administrati cu prudenta la pacientii cu blocuri majore si pe perioada lactatiei. La intreruperea brusca a terapiei cronice pot apare simptome de sevraj: agitatie, iritabilitate, cefalee, hipertensiune.
Pentru reconstituirea solutiei, se extrag 2 mL si se adauga la 48 mL de solutie NaCl 0,9% (total 50 mL). Fiolele si flacoanele sunt pentru unica utilizare. Utilizati un injectomat pentru controlul administrarii. Dexmedetomidina este compatibila cu solutie Ringer lactat, dextroza 5%, solutie 0,9% NaCl, manitol 20%, tiopental sodic, pancuronium bromide, succinilcolina, fenilefedrina HCL, atropina sulfat, midazolam, morfina sulfat, fentanil citrat, substituenti de plasma. Poate fi absorbit de unele cauciucuri naturale; folositi instrumentar din cauciuc sintetic. Se pastreaza la temperatura camerei, 25°C.
Observatii pentru pacient – familie: Medicamentul se foloseste pentru sedare inainte si in timpul interventiilor chirurgicale. Nu incercati sa va ridicati si sa mergeti fara a fi asistat dupa administrarea medicamentului. Poate provoca fibrilatii atriale, senzatie de arsura la locul injectari, modificari de comportament, depresie respiratorie. De aceea se administreaza numai in spital.
Evaluarea si controlul terapiei:Se administreaza sub monitorizare permanenta. Pot apare aritmii cardiace, blocuri, tulburari gastrointestinale, depresie respiratorie. Se monitorizeaza semnele vitale, testele functionale renale si hepatice; se reduce doza in cazul disfunctiilor, in hipertensiunea aparuta in timpul perfuzarii si la pacientii varstnici. Testele de laborator: cresc ALT, AST, GGT, fosfataza alcalina. Acidoza metabolica, acidoza respiratorie, hiperkaliemie.
Interactiuni medicamentoase: Poate accentua depresia SNC la administrarea cu anestezice, hipnotice, narcotice, sedative. Considerati reducerea dozei.

Reactii adverse

Cardiovasculare: bradicardie, stop sinusal, hipotensiune, fibrilatie atriala, hipertensiune agravata, aritmii ventriculare, blocuri A-V, stop cardiac, tahicardie ventriculara, extrasistole, unda T inversata, tahicardie supraventriculara. Gastro-intestinale: greata si varsaturi, durere abdominala, diaree. SNC: ameteli, nevralgii, cefalee, nevrite, tulburari ale vorbirii, confuzie, delir, somnolenta. Respirator: hipoxie, edem pulmonar, apnee, bronhospasm, dispnee, hipoventilatie, congestie pulmonara. Manifestari generale: sete, anemie, infectii, leucocitoza, acidoza, hiperglicemie, febra, hemoragii, rigiditate musculara. Altele: oligurie, hipovolemie, tulburari de vedere.

Actiune

Sedativ hipnotic, non-benzodiazepinic. Agonist al receptorilor alfa-2 adrenergici cu efecte sedative. Fara efecte asupra functiei respiratorii la doze terapeutice. T ½: aprox. 6 min. Metabolizat aproape complet in ficat si excretat prin urina si materii fecale. T ½, final: aprox. 2 h. Exista posibilitatea acumularii metabolitilor la administrarea de lunga durata la pacientii cu insuficienta renala.

Mod de administrare

Perfuzie IV: Sedare pentru intubare si ventilatie asistata: Adulti: perfuzie initiala de 1 μg/kg in 10 min, apoi perfuzie de intretinere de 0,2-0,7 μg/kg/h. Se modifica doza pentru obtinerea efectului dorit. Doza se reduce in insuficientele hepatice.