stabilirea unui nou comportament prin modificarea asociatiei stimul/raspuns
în conditionarea clasica, un stimul neasociat în mod normal cu un raspuns particular este prezent împreuna cu un stimul care evoca raspunsul în mod automat
Aceasta se repeta pana ce primul stimul evoca raspunsul prin el însusi (vezi REFLEXUL CONDITIONAT)
în conditionarea operanta, raspunsul este mai bun (sau mai slab) de fiecare data cand apare, astfel încat, în timp, el începe sa apara mai frecvent (sau mai rar) (vezi întarirea)