1. (în oftalmologie) orice pozitie anormala a unuia dintre cei doi globi oculari sau a ambilor. De exemplu, deviatia disociata a capului (de partea leziunii) si a globilor oculari (de partea opusa), prin afectarea caii oculogire dupa încrucisarea în punte si a caii cefalogire înainte de încrucisarea în bulb. Deviatia unui ochi, cum este deviatia disociata verticala, intra în categoria strabismului. Sinonim: abatere;
2. vezi DEVIATIA SEXUALA