(IVF-in vitro ferti-lization) fecundarea unui ovul în afara organismului, rezultand un zigot care este incubat pana Ia stadiul de blastocist cand este implantat în uter. Aceasta metoda a fost dezvoltata în Marea Britanie unde în anul 1978 s-a nascut primul copil conceput în eprubeta. IVF este utilizata cand femeia are trompele uterine blocate sau alte afectiuni care împiedica fecundarea. Viitoarei mame i se administreaza terapie hormonala pentru ca mai multe ovule sa ajunga la maturitate (vezi SUPRAOVULATIA), care apoi sunt preluate cu ajutorul unui laparoscop. Ovulele sunt amestecate cu spermatozoizii partenerului si incubate într-un mediu de cultura pana la stadiul de bastocist. Blastocistul este implantat în uterul mamei, sarcina continuand apoi normal