Paranoia reprezinta o psihoza caracterizata printr-un delir sistematic, fara diminuarea capacitatilor intelectuale.
Paranoia apare de cele mai multe ori la subiectii predispusi: supraestimarea de sine, rigiditate psihica, erori de jude¬cata cauzate de premise subiective, desi rationamentul este logic. Delirul de paranoia se dezvolta in mod coerent, uneori plauzibil, urmand o serie de interpretari si de polarizari afective: idealism pasionat, gelozie, revendicare privind un prejudiciu minor sau imaginar, erotomanie etc. Acest delir sfarseste prin a se constitui intr-un sistem permanent si de neclintit, functionarea gandirii, vointei si actiunii ramanand clara si ordonata.
Tratamentul necesita, in general, spitalizarea si asociaza neurolepticele cu psihoterapia.