Indicatii:
Hipertensiune, in special esentiala si renala.

Contraindicatii:
Nu se cunosc contraindicatii.

Reactii adverse:
Uscaciunea gurii si sedare, in special in dozele de atac, crescute sau cresterea rapida a dozelor. Aceste efecte se atenueaza in general in cursul tratamentului.

Compozitie:
Comprimate continand 1 mg guanfacin

Actiune:
Antihipertensiv care actioneaza la nivelul trunchiului cerebral si inhiba tonusul simpatic. El reduce rezistenta periferica, ceea ce determina scaderea tensiunii arteriale. Debitul cardiac nu este alterat, caci scaderea frecventei cardiace este compensata prin cresterea volumului sistolic. Mecanismele de reglare a tensiunii arteriale nu sunt influentate nici in repaus nici la efort. Estulic nu perturba functia renala, nu s-a remarcat nici retentie hidrica sau de sodiu, nici cresterea excretiei de potasiu. Filtrarea glomerulara ramane constanta, chiar in cazul insuficientei renale. Estulic reduce activitatea reninei plasmatice. Estulic este complet absorbit, 25% din doza administrata este excretata ca atare (sub forma neschimbata) pe cale renala. Fixarea pe proteinele plasmatice este slaba (aprox. 60%). Datorita timpului de injumatatire, eliminarea facandu-se aproximativ 18 ore, actiunea sa este prelungita si Estulic poate fi administrat intr-o singura priza cotidiana.

Administrare:
In general o priza pe zi este suficienta pentru a obtine scaderea satisfacatoare a tensiunii arteriale. Doza de atac este de 0,5 mg la culcare. Daca este necesar, doza va fi crescuta de la 0,5 mg la 1 mg/zi, in general, pe un interval de minimum 1 saptamana pana se obtine scaderea tensiunii arteriale. O doza zilnica de aproximativ 2 mg (1 la 3 mg) este de obicei eficace. Daca tensiunea arteriala nu este suficient scazuta numai prin Estulic, se poate asocia un diuretic. La pacientii la care nu s-au obtinut rezultate satisfacatoare si care suporta bine produsul, doza zilnica poate ajunge la 4 - 6 mg repartizata in 2 prize. Estulic poate fi asociat cu un vasodilatator sau un -blocant. Administrarea concomitenta cu un -blocant poate diminua frecventa cardiaca in mod exagerat, acest risc poate fi atenuat prin folosirea unui beta-blocant dotat cu actiune agonista partiala (ASI).