Descriere

Acidul uric rezulta din degradarea acizilor nucleici, reprezentand produsul final al metabolismului purinelor. De la nivelul ficatului, este transportat prin plasma la rinichi, unde este filtrat si excretat intr-un procent de aproximativ 70 %. Restul de acid uric este eliminat si degradat in tractul gastrointestinal. Supraproductia de acid uric are loc in urmatoarele situatii: catabolism excesiv al acizilor nucleici (guta), produceri si distrugeri masive de celule (leucemie) sau incapacitate de excretie a produsului final (insuficienta renala). Hiperuricemia si hipouricemia nu constituie boli propriu-zise. In timp ce hiperuricemia este un factor de risc metabolic si poate sta la baza unor afectiuni, hipouricemia poate indica o conditie patologica neobservata.

Recomandari

Recomandari pentru determinarea acidului uric:

- evaluarea insuficientei renale;
- monitorizarea tratamentului gutei;
- monitorizarea tratamentului citostatic;
- determinari seriate in toxemia de sarcina pentru urmarirea raspunsului terapeutic.

Recoltarea se face a jeun (ideal) sau sa nu manance patru ore inainte de recoltare; Exista variatii diurne - dimineata valoarea obtinuta pentru acidul uric seric este mai mare decat seara.

Se foloseste metoda spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica).

Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu sau fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza in aceeasi zi; daca acest lucru nu este posibil, serul se poate stoca la 2-8o C sau la -20o C; recipientul in care este stocat serul trebuie sa fie inchis pentru a evita evaporarea si contaminarea.

Volum proba - minim 0.5 mL ser.

Stabilitate proba - serul separat este stabil 5-7 zile la 2-8o C ; 6 luni la -18o C .

Limite si interferente

Se pot inregistra variatii ale acidului uric de la o zi la alta sau de la un anotimp la altul, la aceeasi persoana.
Cresterea acidului uric este cauzata de stresul emotional, exercitiul fizic intens, postul negru, obezitate.
S-au constatat scaderi ale acidului uric la 5 % dintre pacientii spitalizati, cauza fiind statusul postoperator.

Interferente cu medicamente
Cresteri:
- acid nicotinic (doze mari), blocanti betaadrenergici (atenolol, propanolol, nadolol, timolol), corticosteroizi (in leucemii acute), ciclosporina, diazoxid, diuretice (acetazolamida, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, tiazide, triamteren), epinefrina, etanol, etambutol, fenotiazine, norepinefrina, pirazinamida, salicilati (doze mici), unele antineoplazice (asparaginaza, cisplatin, clorambucil, fludarabina, hidroxiuree, idarubicin, mecloretamina, vincristin), teofilina.

Scaderi:
- acid ascorbic, alfametildopa, alopurinol, aspirina, desferoxamin, corticosteroizi, dietilstilbestrol, enalapril, ibuprofen, indometacin, manitol, probenecid, spironolactona, verapamil.

Interferente analitice:
Nivelurile ridicate ale trigliceridelor (2000mg/dl) duc la cresterea acidului uric.