ANALIZE MEDICALE DE LABORATOR
Aici gasiti analizele medicale grupate pe categorii precum si detalii generale si specifice pentru categoriile respective.
Selectati o categorie din lista de mai jos:

Dictionar de medicamente online

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar medical online

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Puteti trimite articole cu tema medicala la
adresa de email

Solutie antistress!
Construieste poduri :)

Joc, Construieste podul, Cargo Bridge

Prinde pisica neagra :)
Prinde pisica neagra- Chat Noir - Flash game

Analize medicale de laborator

CULTURA DIN EXSUDATUL FARINGIAN < < Analize medicale explicate



Descriere

Tractul respirator superior cuprinde fosele nazale, nazofaringele (cu cavitatile conecte: sinusurile paranazale si urechea medie), orofaringele si laringofaringele. Datorita lipsei barierelor anatomice distincte intre segmentele cailor respiratorii superioare, infectia se poate propaga prin continuitate, cu frecvente complicatii prin afectarea urechii medii, a laringelui si chiar a cailor respiratorii inferioare.
Faringitele si tonsilitele sunt cele mai frecvente afectiuni ale tractului respirator superior pentru care pacientul se adreseaza medicului si implicit laboratorului.
In diagnosticul microbiologic, laboratorul trebuie sa aiba in vedere flora bacteriana care exista in mod normal in anumite situsuri anatomice. Aceasta flora normala, care se afla intr-o relatie de simbioza cu gazda, joaca un rol important in protectia acesteia fata de microorganismele patogene, putand preveni proliferarea si invazia acestora prin diferite mecanisme. Etajul supraglotic al tractului respirator gazduieste o flora bacteriana ce cuprinde peste 200 de specii repartizate la nivelul crevaselor gingivale, placii dentare, mucoasei jugale si linguale, oro-faringelui, criptelor amigdaliene si nazofaringelui, bacteriile anaerobe dominandu-le pe cele aerobe in proportie de 5-10:1.

Infectiile virale:
- Aproximativ 70% din faringite sunt de etiologie virala: rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A, virusul Epstein-Barr care determina mononucleoza infectioasa caracterizata prin angina severa, frecvent ulcerata, adenita cervicala si semne de afectare sistemica.
- Au evolutie auto-limitanta dar, prin lezarea epiteliului respirator si obturarea congestiva a orificiilor sinuzale sau a trompei lui Eustachio, favorizeaza suprainfectia cu bacterii din microbiota indigena.

Infectiile bacteriene:
- Cel mai frecvent implicat este Streptococcus pyogenes (Streptococ β hemolitic grup A); imprima gravitate faringitelor prin complicatiile infectioase (sinuzite, otite medii, mastoidite, adenite cervicale supurate, abces amigdalian, flegmon amigdalian, celulita difuza a planseului bucal – angina Ludwig) si post infectioase (reumatism articular acut, glomerulonefrita acuta, cardita reumatismala). Faringitele cu tulpini eritrotoxigene de Streptococcus pyogenes se insotesc de scarlatina.
- Abcesul periamigdalian apare mai frecvent la copiii peste 5 ani si adultii tineri, putand deveni o infectie grava prin afectarea tesuturilor adiacente, ca si prin erodarea arterei carotide. Organismele implicate sunt in principal: Streptococcus pyogenes, Arcanobacterium haemolyticum, Staphylococcus aureus, anaerobii (e.g. Fusobacterium spp.si Bacteroides).
- Streptococii β hemolitici grup C si G pot determina faringite a caror evolutie poate fi grava.
- Arcanobacterium haemolyticum – poate cauza, mai frecvent la adultii tineri, faringita si abces periamigdalian. Faringitele, asemanatoare celor streptococice se insotesc de eruptie scarlatiniforma si/sau adenita cervicala la circa 50% din pacienti. Intrucat face parte din flora comensala, doar cresterea predominanta in placa de izolare are semnificatie clinica.
- Chlamydia pneumoniae - cauza frecventa a faringitelor.
- Mycoplasma pneumoniae - determina pana la 10% din faringitele scolarilor.
- Neisseria gonorrhoeae - faringita gonococica apare dupa raporturi sexuale aberante si evolueaza benign. Investigatia de laborator se face doar la cerere expresa. Microscopia nu are valoare datorita numeroaselor neisserii nepretentioase din microbiota orofaringiana.
- Corynebacterium diphteriae - determina faringita sau angina pseudomembranoasa grava, insotita de toxemie. Complicatiile cele mai de temut sunt cele ce implica sistemul nervos central (e.g. orbire, coma).
- Asocierea fuso-spirochetozica - infectie mixta cu bacterii anaerobe (Fusobacterium spp) si spirochete, determina stomatita si angina Vincent. Infectia, relativ rara astazi, se caracterizeaza prin leziuni ulcero-necrotice care pot fi acoperite de false membrane. Afecteaza mai frecvent adultii decat copiii, in special pe cei cu igiena orala deficitara si deficite locale sau sistemice ale apararii antiinfectioase.
- Haemophilus influenzae (doar serotipul b are implicatii in patologie), Streptococcus pneumoniae si Staphylococcus aureus sunt microorganisme care, desi frecvent izolate din exsudatul faringian si secretia nazala, nu au fost confirmate ca fiind implicate in etiologia faringitelor. Statusul de purtator pentru unul dintre aceste microorganisme, ca si pentru Neisseria meningitidis poate avea semnificatie clinica pentru anumiti pacienti sau contactii lor.
- Cresterea predominanta si in cantitate mare in cultura a bacililor Gram negativ, a pseudomonadelor si a levurilor (Candida albicans – levura din microbiota orofaringiana) poate avea semnificatie clinica la nou nascuti, in cazul prematurilor, a pacientilor spitalizati pentru boli grave, imunodeprimati sau a celor ce au urmat tratament antimicrobian care a indus disbioze importante. De aici importanta stabilirii unei bune comunicari intre medicul clinician si medicul de laborator in vederea cunoasterii contextului clinic al pacientului.

Criterii pentru efectuarea antibiogramei: Intrucat Streptococul β hemolitic si-a pastrat sensibilitatea naturala la Penicilina, antibiograma se efectueaza doar la cererea medicului sau in cazul¬† alergiei la Penicilina. Daca in cultura Streptococul β hemolitic se asociaza cu Staphylococcus aureus, se va mentiona in buletinul de rezultate aceasta asociere, iar tratamentul pentru Streptococ nu se va efectua cu Penicilina, deoarece majoritatea tulpinilor de Stafilococ sunt secretoare de penicilinaza.

Interpretarea rezultatelor:
Uzual, in laboratoarele Synevo se comunica:
- streptococul β hemolitic;
- staphylococcus aureus doar in asociere cu Streptococul β hemolitic;
- arcanobacterium haemolyticum;
- candida spp.



Recomandari Recomandari pentru efectuarea culturii din exsudatul faringian:

 - stabilirea etiologiei unei faringite.


Pregatire pacient

Exsudatul faringian se preleva inainte sau dupa 4 ore de la toaleta cavitatii bucale sau ingestia de alimente sau lichide.



Metoda

Se insamanteaza proba pe agar Columbia cu 5% sange de berbec. Se incubeaza aerob sau in atmosfera cu CO2 24 h la 37�C, cu prelungire pana la 48 h daca la prima citire a placilor nu se observa coloniile caracteristice germenului urmarit. Coloniile caracteristice se replica in vederea obtinerii culturii pure pentru identificare. Metoda directa, rapida pentru detectarea antigenului Streptococ betahemolitic de grup A este latexaglutinarea, cu o sensibilitate ce variaza intre 80-95% si o specificitate de 98%. Obtinerea unui rezultat pozitiv permite initierea prompta a terapiei; un rezultat negativ impune, insa, efectuarea culturii. Examenul microscopic colorat Gram, din probele de exsudat faringian nu este recomandat deoarece nu se poate face o diferentiere intre patogenii suspectati si flora normala de la acest nivel. Exceptie fac urmatoarele situatii: a) corelarea rezultatelor microscopiei cu izolarea predominanta si in cantitate mare in cultura a unei specii de Candida (albicans sau tropicalis); b) diagnosticul anginei fuso-spirochetozice – examinarea microscopica a frotiului colorat Gram, urmarind prezenta bacililor Gram negativi fusiformi si a spirochetelor, in contextul unei reactii inflamatorii.



Pentru cadre medicale

Tehnica de recoltare:

- se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre sursa de lumina, gatul in usoara extensie si ceafa sprijinita de spatar sau perete;
- se deprima baza limbii cu apasatorul si, in timp ce pacientul pronunta vocala “a”, se sterg ferm cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui, insistand asupra zonelor inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente; daca exista false membrane, acestea se desprind usor, tamponandu-se mucoasa subiacenta;
- atat la introducerea cat si la scoaterea tamponului, se evita atingerea bazei limbii si a palatului moale;
- se introduce tamponul in tubul protector simplu sau prevazut cu mediu de transport (Amies sau Stuart), care se eticheteaza corespunzator.

Se preleva:
- un tampon simplu fara mediu de transport, din care se va efectua testul rapid pentru detectarea antigenului streptococic de grup A;
- un tampon simplu, de la nivelul zonei ulcerate, din care se vor efectua extemporaneu doua frotiuri pentru examenul microscopic, in vederea diagnosticarii anginei Vincent;
- un tampon prevazut cu mediu de transport pentru efectuarea culturii.

Transportul probelor catre laborator se face in maximum 2 ore de la prelevare. Desi probele prelevate pe tampoane in tuburi ce contin mediu de transport pot fi pastrate pana la 24 – 48 h, este recomandat ca insamantarile pe mediile de cultura sa se faca imediat ce probele ajung la laborator, pentru o mai sigura recuperare a microorganismelor urmarite.



Limite si interferente Nu prezinta.
Atentie! Aceasta sectiune are caracter informativ.
Valorile rezultate la interpretarea analizelor pot sa difere de la un laborator la altul.
Garantia unei interpretari corecte poate fi oferita doar de laboratorul care a efectuat analizele.







Cultura din exsudatul faringian - Analize medicale de laborator - Explicatii analize medicale - valori normale