Examen sumar de urina
1. Examenul fizic al urinei
Cantitatea de urina emisa in 24 ore depinde de ingestia de lichide, de pierderile
de apa prin transpiratie si de functionalitatea aparatului urinar.
Valori normale
Adulti si copii peste 14 ani: 1000-1600 ml
Copii intre 8-14 ani: 800-1400 ml
Copii intre 5 -8 ani: 650-1000 ml
Copii intre 3-5 ani: 600-700 ml
Copii intre 1-3 ani: 500-600 ml
Copii nou-nascuti: 30-60 ml
Valori patologice
Cantitatea de urina peste 2500 ml/24h defineste
poliuria.
Cantitatea de urina scazuta sub 500 ml/24h constituie
oliguria.
In mod normal, cantitatea de urina eliberata ziua este mai mare decat cea
din timpul noptii. Inversarea acestui raport este starea
patologica denumita nicturie.
Aspectul
Urina normala este in general limpede. O urina tulbure in momentul eliminarii ei
poate contine:
- Saruri (urati, oxalati, fosfati, carbonati)
- Mucus, puroi, epitelii, microbi
- Grasimi (aspect laptos)
Densitatea
Depinde de concentratia substantelor dizolvate si are valorile normale cuprinse
intre 1,015 1,025.
2. Examenul chimic al urinii
Ph
Definitie / valori normale
pH-ul urinei este reactia urinei si are valori normale intre 4,8 si 7,8. Urine puternic
acide (pH < 4,5) se produc in procesele maligne (are loc distrugerea crescuta
de proteine), febra, diaree abundenta, acidoza diabetica sau metabolica.
Scaderi patologice
Valori scazute ale pH-ului urinar (deci urine acide) se intalnesc in:
- Reumatismul poliarticular cronic
- Diabetul zaharat
- Insuficienta renala decompensata
Cresteri patologice
Valori crescute ale pH-ului urinar (urine alcaline) se intalnesc in:
- Alcaloza respiratorie
- Alcaloza metabolica
- Varsaturi abundente (etiologii diferite)
- Infectii ale cailor urinare (uretrite, cistite, pielite, pielonefrite)
Proteine urinare (proteinurie, albuminurie)
Definitie
Reprezinta prezenta in urina a cantitatilor anormale de substante proteice datorita
unor afectiuni renale sau extrarenale.
Interpretare
Urina limpede: albumina absenta.
Urina cu o usoara opalescenta: nor foarte fin (contine aprox. 0,015 la mie).
Urina cu aspect tulbure fara flocoane = nor fin (contine aprox. 0,02 la mie).
Urina cu flocoane abundente: lbumina dozabila.
In sumarul de urina normal nu exista albuminurie.
Proteinuriile functionale sunt interitente si apar in conditii speciale, cum sunt:
- Proteinuria de effort (sport, mars, munca fizica)
- Proteinuria la palpare
- Proteinuria a frigore
- Proteinuria emotionala
- Proteinuria ortostatica (adolescenti 14 18 ani)
Proteinuriile extrarenale sunt intalnite in unele afectiuni datorate unor cauze
prerenale sau postrenale.
Proteinuriile prerenale pot avea urmatoarele etiologii:
- Proteine incomplet digerate la nivelul mucoasei intestinale
- Albuminele digestive c origine
- Hemoglobina in malarie
- Anemii hemolitice
Proteina Bence-Jones: mielom multiplu, leucoze.
Proteinuriile postrenale pot fi cauzate de sangerarile la nivelul cailor urinare
prin litiaza renala, papilomatoza, polipoza a cailor urinare, TBC renal, tumori
de bazinet si vezica urinara, precum si de procesele inflamatorii ale cailor urinare
(pielite, uretrite, cistite).
Proteinuriile renale sunt consecinta afectarii nefronului sau a unor boli extrarenale,
dar cu interesarea secundara a nefronului:
- Glomerulo - nefrita acuta si cronica
- Glomerulo nefroza (lipoidica, amiloidica, lupica si diabetica)
- Tubulopatii produse prin intoxicatii exogene (arsenic, chinina,
bismut), galactozemie, sindrom Toni Debre Fanconi, rinichi de soc, pielonefrite
- Afectiuni extrarenale cu interesare renala, insuficienta cardiaca,
tromboza venei renale, feocromocitom, hemoragii si traumatisme cerebrale.
Glucoza
In mod normal urina nu contine decat cantitati foarte mici de glucide (glucoza =
100 300 mg la mie).
In mod patologic, glucoza poate aparea in cantitati apreciabile, prezenta ei fiind
cunoscuta sub numele de glicozurie.
Glicozuriile pot fi fiziologice (ingestie alimentara crescuta de dulciuri, eforturi
fizice mari) si patologice (diabet zaharat, diabet renal, hepatopatii, hipertiroidism,
acromegalie, bola Cushing, sindromul Toni - Debre Fanconi.
Compusi cetonici
In urina normala pot exista cantitati mici de compusi cetonici (acetona fiind produsul
principal).
Cantitatea lor in urina creste apreciabil in afectiunile care cresc cetogeneza hepatica
sau scad utlizarea compusilor cetonici in tesuturile extrahepatice (tesut muscular,
rinichi), si anume :
- Efort muscular stresant
- Inanitie sau regim alimentar dezechilibrat (bogat in lipide si
proteine, sarac in glucide)
- Tulburari gastro-intestinale acute sau cronice mai ales la copii
(dispepsia acuta, toxicoza)
- Varsaturi accentuate (sarcina)
- Diabet zaharat
Pigmenti urinari
In conditii fiziologice, culoarea este data de pigmentii si cromogenii existenti
in urina (urobilinogenul, urobilina, urocromii, etc).
Patologic, in urina pot fi gasiti pigmenti sanguini, pigmenti biliari si acizi biliari
(saruri biliare). Prezenta acestora indica existenta unui icter obstructiv (extrahepatic
sau intrahepatic), fie a unui icter parenchimatos hepatic.
Bolile care dau ictere prin obstructie biliara sunt:
- Calculi canaliculari sau biliari
- Ascarizi canaliculari
- Neoplasm biliar
- Inflamatii ale cailor biliare
- Aderente si tumori ale regiunii subhepatice
- Neoplasm renal drepr
- Pancreatita cronica
Afectiunile care produc ictere parenchimatoase:
- Hepatita epidemica
- Septicemii
- Pneumonii
- Febra tifoida
- Mononucleoza infectioasa
- Lues secundar
- Hepatite toxice (intoxicatii cu plumb , fosfor, saruri de aur
si bismut, intoxicatii cu ciuperci)
- Hepatite alergice
- Ciroze hepatice
In icterele hemolitice, bilirubinuria lipseste, fiind prezent urobilinogenul.
Afectiunile care produc icterele hemolitice sunt:
- Icter hemolitic congenital
- Icter hemolitic dobandit (toxic, infectios)
- Anemie hemolitica Lederer Brill
- Hemoglobinurie paroxistica (a frigore, de mers, nocturna)
Urobilinogenul poate fi crescut valoric in urina si in tumori maligne hepatice
primare sau secundare, in steatoza hepatica, abces hepatic.
Sediment urinar
Definitie
Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se obtin
prin centrifugare.
Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau
oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt prezente
xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucemiei. Aceste componente
chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice, usor
de recunoscut la microscop.
Sedimentul urinar calitativ
Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru
de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare
calitativa a componentelor sedimentului urinar.
Sedimentul urinar cantitativ
Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din
sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, Stanfeld-Webb.
Informatii specifice Focus
ParametruValori normaleUM
Densitate1016-1022
pH4.8-7.4
Leucocite <10
leuc/µl
Nitritinegativ
Proteine<10
mg/dl
Glucoza<30
mg/dl
Corpi cetonici<5
mg/dl
Urobilinogen<1
mg/dl
Bilirubina<0.2
mg/dl
Eritrocite0-5
ery/µl
Epitelii plate
Epitelii rotunde
Epitelii caudate
Leucocite
Hematii
Mucus
Acid uric
Oxalat de calciu
Fosfat amorf
Fosfat amoniaco-magnezian
Urat amorf
Levuri
Flora microbiana
Cilindrii hialini
Cilindrii hematici
Cilindrii leucocitari
Cilindrii cirosi
Cilindrii grasosi
Cilindrii granulosi
Cilindrii pseudocilindri
Cilindrii cilindroizi
Observatii
Atentie! Aceasta sectiune are caracter informativ.
Valorile rezultate la interpretarea analizelor pot sa difere de la un laborator la altul.
Garantia unei interpretari corecte poate fi oferita doar de laboratorul care a efectuat analizele.