Descriere Acidul folic (acidul pteroilmonoglutamic) este substanta comuna din care sunt produsi folatii, un grup de compusi cu structura asemanatoare, care constau dintr-un inel pteridinic, paraaminobenzoat si unul sau mai multe lanturi glutamice laterale. Formele poliglutamice sunt cele care predomina intracelular si sunt mai eficiente in reactiile enzimatice. Formele metabolic active sunt 5-metiltetrahidrofolatul (forma majora din organism), 10-formiltetrahidrofolatul si tetrahidrofolatul (care functioneaza ca donor/acceptor de grupuri cu un atom de carbon in reactii din metabolismul unor aminoacizi si al nucleotidelor, respectiv sinteza ADN).
Metabolismul folatului este legat de cel al vitaminei B12 (numita si cobalamina): cobalamina este implicata in preluarea celulara de 5-metiltetrahidrofolat monoglutamat si transformarea intracelulara in poliglutamat.
Folatul este ubicuitar, gasindu-se in aproape toate clasele de alimente, in primul rand in legumele cu frunze verzi, dar si in carne, organe, produse lactate, cereale. Folatul alimentar este poliglutamat si necesita conversie in monoglutamat pentru a fi absorbit, fiind mai putin biodisponibil decat acidul folic de sinteza.
Folatul este absorbit atat prin intermediul unui carrier, care predomina in intestinul subtire proximal (proces saturabil), cat si printr-un proces nonsaturabil, care predomina la nivelul ileonului. Folatul alimentar si folatul biliar reabsorbit intra in circulatie, unde se leaga nespecific si cu afinitate mica de albumina; o treime circula in forma libera si numai o fractiune foarte mica se leaga specific de proteina de legare a folatului derivata din membrana celulara; folatul circulant monoglutamat este preluat rapid la nivel celular via receptorul pentru folat sau prin difuzie pasiva, este convertit in folat poliglutamat la nivel citosolic si apoi transportat la nivelul organitelor (35 %, din folatul intracelular se gaseste in mitocondrii). Organismul uman contine 5-10 mg de folati, iar cea mai mare parte (50 %) este depozitata la nivelul ficatului. Excretia are loc prin materiile fecale (reciclarea enterohepatica este importanta) si urina (filtrare glomerulara, reabsorbtie si secretie tubulara). De asemenea, folatii sunt sintetizati de catre bacteriile intestinale.

Recomandari

Recomandari pentru determinarea folatului seric:

- diagnosticul diferential al anemiei megaloblastice;
- alcoolismul cronic;
- femei care intentioneaza sa aiba o sarcina, mai ales daca au avut un copil cu defect de tub neural;
- monitorizarea tratamentului cu anticonvulsivante, antifolati (metotrexat), pirimetamina (antimalaric), sulfasalazina (pentru boli inflamatorii intestinale), contraceptive orale;
- sindroame de malabsorbtie;
- boli hepatice cronice;
- varstnici cu malnutritie.

Se pot determina atat folatul seric (care reflecta modificari recente in aportul alimentar si absorbtia intestinala de folat), cat si folatul eritrocitar (adevaratul indicator al folatului tisular). Folatul eritrocitar nu face distinctia intre deficitul de folat si cel de vitamina B12: 63 %, din pacientii cu deficit de vitamina B12 prezinta niveluri scazute de folati. Pe de alta parte folatul seric este crescut la 30 %, din pacientii cu deficit de vitamina B12; de aceea determinarile de folat si vitamina B12 trebuie efectuate simultan.

Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate), inaintea unor eventuale injectii cu vitamina B12, administrarii de transfuzii sau inceperii tratamentului cu folat. Nu se administreaza radioizotopi in ultimele 24 ore.

Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).

Pentru cadre medicale Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare.

Volum proba - minim 1 mL ser.

Cauze de respingere a probei - ser hemolizat.

Stabilitate proba - serul separat este stabil 2 ore la 20-25o C ; 2 zile la 2-8o C; 1 luna la (-20)o C ; se protejeaza de lumina.

Limite si interferente

Deficitul sever de fier poate determina cresteri ale folatului printr-un mecanism necunoscut.

Interferente medicamentoase:
Scaderi:
- acid aminosalicilic, ampicilina, antiacide, anticonvulsivante, barbiturice, cloramfenicol, colistiramina, eritromicina, fier, izoniazida, levodopa, lincomicina, metformin, metotrexat, nitrofurantoin, contraceptive orale, penicilina, pentamidina, primidona, pirimetamina, rifampicina, sulfasalazina, sulfisoxazol, tetraciclina, triamteren, trimetoprim.

Interferente analitice:
In prezenta unui ser hemolizat pot aparea false cresteri (eliberarea folatului eritrocitar).
La pacienti care primesc tratament cu doze mari de biotina (mai mari de 5 mg/zi), recoltarea probei trebuie facuta la cel putin 8 ore dupa ultima doza de biotina. Nu se recomanda dozarea in cursul tratamentului cu metotrexat/leucovorin (interactioneaza cu proteina de legare a folatului folosita pentru testare).
Hiperproteinemia marcata >16 g/dL (macroglobulinemia Waldenström) interfera cu testul (formare de gel proteic in cupa de testare).