Descriere Sperma este un produs complex la formarea caruia contribuie intregul tract reproductiv al barbatului: testicule, epididime, canale deferente, vezicule seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale. Lichidul spermatic este constituit din doua parti distincte: plasma seminala (rezultata in special din secretia prostatei, veziculelor seminale si glandelor bulbouretrale) si elementele figurate (spermatozoizii si/sau celulele germinale provenite din testicul).
Testiculele produc spermatozoizii (care reprezinta aproximativ 5% din volumul spermei). Spermatozoizii sunt stocati in portiunea ampulara a ductelor deferente pana la eliberarea lor in procesul de ejaculare. Aici spermatozoizii sunt metabolic inactivi datorita mediului acid si a aportului scazut de oxigen. S-a estimat ca in aceasta zona spermatozoizii pot supravietui aproximativ o luna.
Veziculele seminale produc aproximativ 60% din volumul spermei. Acest lichid vascos cu pH neutru sau usor alcalin este galben sau intens pigmentat ca rezultat al continutului mare in flavone care sunt responsabile de fluorescenta in lumina ultravioleta. Aici se afla si originea fructozei, care constituie substratul energetic necesar mobilitatii spermatozoizilor.
Prostata contribuie la formarea a 20% din volumul spermei. Acest lichid laptos secretat de prostata este usor acid (pH=6,5) datorita acidului citric. Secretia prostatica mai este bogata in fosfataza acida si enzime proteolitice responsabile de coagularea si lichefierea spermei.
Epididimele, ductele deferente, glandele bulbouretrale si glandele uretrale genereaza 10-15% din volumul spermei, fara a se cunoaste semnificatia biochimica. Epididimul secreta mai multe proteine cu rol in capacitatea de fertilizare a spermei.

O clasificare acceptata a mobilitatii  este cea pe tipuri de mobilitate:
- tip”a”: mobilitate rapida, cu batai ale cozii in fascicul stramt, insotite de miscari laterale ale capului, permitand o progresie in linie dreapta;
- tip”b”: cu miscari ale cozii, dar fara miscari ale capului, fara deplasare in linie dreapta sau cu deplasare rectilinie, dar lenta;
- tip”c”: vibratii frenetice si anarhice determinand doar miscari pe loc;
- tip”d”: spermatozoizi imobili, adesea confundati cu cei morti.

In cazul laboratorului Synevo raportarea se face doar pe trei tipuri de mobilitate (normala, redusa si imobili, tipul „a” si tipul „b” fiind mentionati la spermatozoizii cu mobilitate normala).
In cazul in care formele aberante de spermatozoizi depasesc 10% se vor mentiona modificarile morfologice ale acestora si proportia in care acestea apar.

Recomandari

Recomandari pentru efectuarea spermogramei:

- diagnosticul infertilitatii masculine (incluzand azoospermia, oligozoospermia, astenozoospermia, teratozoospermia);
- evaluarea eficientei vasectomiei;
- diagnosticul hematospermiei;
- evaluarea eventualelor sechele ale parotiditei epidemice (aparuta la adolescenti sau adulti) asupra tesutului spermatogen, a efectelor criptorhidiei si ale varicocelului asupra spermatogenezei.

Pregatire pacient Pacientul : 1. Va avea o perioada de abstinenta sexuala de 3-5 zile; 2. Nu va folosi prezervativ pentru recoltare; 3. Cu o saptamana inainte de recoltare va opri medicatia in curs, daca acest lucru este posibil.

Metoda Este utilizata examinarea macroscopica si microscopica a spermei. Pentru aprecierea viabilitatii se face coloratia eozina-nigrozina. Determinarile biochimice (determinarea fructozei) si imunologice (determinarea anticorpilor antispermatozoizi tip Ig A din sperma) se vor face in caz de necesitate.

Pentru cadre medicale

Specimen recoltat - sperma.
Pentru o apreciere corecta a fertilitatii se recomanda 3 sau mai multe determinari in decurs de 2-3 luni. Rezultate concludente se obtin in urma recoltarii prin masturbare. Daca din motive psihologice sau religioase aceasta metoda nu este accesibila, se accepta si proba recoltata prin metoda contactului sexual intrerupt.

Recipient de recoltare - recipient de unica folosinta, steril.

Cantitate recoltata - toata cantitatea emisa.

Cauze de respingere a probei - specimen care a fost transportat cu intarziere la laborator, sau la o temperatura diferita de 37° C.

Prelucrare necesara dupa recoltare - recomandabil este ca sperma sa fie examinata la max. 20 min dupa emisie, pentru a putea aprecia timpul de lichefiere. Daca se renunta la aceasta informatie examinarea se poate face in max. 3 ore de la emisie.
Pana la lichefiere ori pana la examinare sperma se mentine la 37° C. Dupa lichefiere, sperma se examineaza in camera de numarat Burker Türk pentru aprecierea numarului de spermatozoizi. Pentru aprecierea mobilitatii si a morfologiei acestora, se  va  face examinarea intre lama si lamela. Daca mobilitatea spermatozoizilor este mai mica de 50%, se va folosi tehnica eozina-nigrozina pentru aprecierea viabilitatii. O viabilitate normala necesita teste suplimentare care sa elucideze substratul mobilitatii reduse (determinarea fructozei, a anticorpilor IgA din sperma si a anticorpilor antispermatozoizi din ser).
Dupa 24 ore de la emisie, se apreciaza numarul spermatozoizilor care mai sunt inca mobili. In acest interval de timp, sperma se mentine la 37° C.

Stabilitate proba - 3 ore la 37° C. Nu se pastreaza sperma la o temperatura diferita de 37° C, in nici o etapa a examinarilor.

Limite si interferente

Transportarea spermei de la domiciliu la laborator:
- face putin probabila aprecierea corecta a timpului de fluidificare sau de lichefiere;
- poate afecta mobilitatea spermatozoizilor prin expunere la o temperatura diferita de 37° C.

Medicamente care influenteaza negativ determinarea:
- azathioprin, cimetidina, ciclofosfamida, estrogeni, fluoximesterone, ketoconazol, methotrexate, metiltestosteron, nitrofurantoin (efect tranzitoriu), carmustin, procarbazina, sulfasalazina, vincristina.