Descriere Aproximativ 80 % din triiodotironina (T3) circulanta rezulta din conversia periferica a tiroxinei (T4), restul de 20 % fiind produs ca atare de glanda tiroida. Numai 0.1-0.3 % din T3 seric se gaseste sub forma libera (free T3) fiziologic activa, majoritatea fiind legata de proteinele plasmatice (in principal TBG). Determinarea FT3 prezinta astfel avantajul ca este independenta de modificarile survenite in concentratia si in proprietatile de legare ale proteinelor plasmatice.
Activitatea metabolica a FT3 este de cinci ori mai mare decat activitatea FT4.
Concentratiile serice de T3 si FT3 depind in mod esential de rata de conversie periferica T4 in T3. Rata de conversie poate fi diminuata:
- in afectiuni sistemice severe de cauza non-tiroidiana (neoplazii in stadii avansate, ciroza hepatica decompensata, insuficienta renala in stadiu terminal, sepsis, anorexie nervoasa) ce pot determina sindromul T3 scazut caracterizat prin scaderea T3/FT3 si cresterea unui stereoizomer inactiv reverse T3 (rT3), prin redirectionarea conversiei T4;
- ca urmare a administrarii unor medicamente: corticosteroizi, propranolol si amiodarona;
- la persoanele varstnice: concentratiile de T3/FT3 sunt cu 10-50 % mai scazute fata de cele ale persoanelor mai tinere (din acest motiv, o forma usoara de hipertiroidism ar putea fi trecuta cu vederea la acesti pacienti).
In prezenta unui deficit de iod se poate inregistra o crestere compensatorie de T3/FT3.

Recomandari

Recomandari pentru determinarea FT3:

- depistarea unei secretii izolate de triiodotironina (hipertiroidism T3), ce poate aparea in aproximativ 10% din cazurile de hipertiroidism;
- identificarea pacientilor cu hipertiroidism subclinic, care prezinta supresie de TSH si concentratii normale de FT4 si FT3; acesti indivizi au risc crescut de a dezvolta hipertiroidism clinic manifest;
- stabilirea prognosticului la pacientii cu boala Basedow Graves (o concentratie crescuta de FT3 inainte de initierea terapiei indica o rata crescuta de recaderi);
- pentru depistarea recaderii bolii la pacientii cu hipertiroidism (cresterea FT3 poate fi un semn precoce);
- evaluarea severitatii unui hipotiroidism primar;
- monitorizarea tratamentului cu levotiroxina (pentru evitarea supradozarii).

Pregatire pacient Se recolteaza a jeun.

Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).

Pentru cadre medicale Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C.

Volum proba - minim 0.5 mL ser.

Cauze de respingere a probei - specimen intens lipemic sau hemolizat.

Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 2-8o C ; 1 luna la -20o C; nu decongelati/recongelati.

Limite si interferente La pacientii cu afectiuni non-tiroidiene un nivel scazut de FT3 reprezinta un rezultat nespecific.

Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
- autoanticorpii fata de hormonii tiroidieni;
- tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.