În ultima luna, am auzit vorbindu-se tot mai des despre iminenta unei pandemii de gripa. De unde toata aceasta „frica” de virusurile gripale? Și de ce vorbim de o epidemie de gripa aproape de vara, când sezonul ei ar fi trebuit sa se încheie pâna acum?

Paginile online ale celor mai prestigioase institutii nationale si internationale de control al bolilor transmisibile sunt actualizate în permanenta cu informatii despre virusurile gripale, despre cum sa învatam sa ne protejam si despre cum sa recunoastem ca am contractat noul tip de virus gripal H1N1, denumit în mod eronat porcin.

De unde preocuparea obsesiva si alarmarea specialistilor? Sa fie din cauza ca virusurile gripale sunt printre cele mai agresive forme din câte se cunosc, se transmit foarte usor (prin aer), iar omul are o receptivitate maxima fata de acesti agenti patogeni?

Specialistii în epidemiologie ne asigura ca toate variantele de mai sus sunt corecte. Însa tot ei atrag atentia ca aceste virusuri gripale pot fi „învinse” foarte usor cu o imunitate buna si cu… propriile lor arme de aparare!

Au tactica de supravietuire

Niciun curs de supravietuire existent pe piata nu ne-ar putea învata atâtea tehnici de eludare a pericolului câte am putea învata studiind virusurile gripale. Pentru a supravietui tratamentelor sau vaccinurilor dezvoltate în ultimii ani cu scopul fie de a le ucide, fie de a le inhiba înmultirea în organism, virusurile gripale sufera constant anumite transformari de structura. Luna aceasta vorbim, într-adevar, de virusul gripal de provenienta porcina, însa lunile viitoare vom auzi de un cu totul alt virus.

Extraordinar este ca astfel de transformari nu se fac aleatoriu, ci la intervale de timp bine determinate. Mai mult, tocmai pentru a deveni mai puternice, virusurile traverseaza granitele si se recombina cu cele din regnul animal. Rezultatul: apar virusuri mai puternice  si cu potential pandemic (de a se transmite pe suprafete extinse) foarte mare.

Se camufleaza o data la doi ani

La fiecare doi ani, virusurile (A si B) sufera o cosmetizare, menita sa pacaleasca vigilenta sistemului imunitar uman. Urmarea: anticorpii nostri, care se formasera la ultima întâlnire cu virusurile sau dobânditi prin vaccinare, nu vor mai recunoaste formele noi, iar virusul va reusi sa treaca de barierele de aparare.

O data la aproximativ 10 ani, virusurile umane de tip A se modifica radical. Iar modalitatea gasita este extrem de ingenioasa: prin combinarea tulpinelor de virus între ele (mai ales cu cele care afecteaza animalele). Astfel iau nastere virusuri mai puternice, mai agresive si mai „inteligente”.

Virusurile animale încearca sa „anihileze” omul si, pentru asta, scopul scuza mijloacele. Astfel ca încearca sa depaseasca barierele si se duc la rudele lor (virusurile gripale umane) pentru a se asigura ca patrund în organismul uman.

Noile virusuri, desi sunt mai agresive, dau simptome asemanatoare: febra mare, dureri musculare, stare generala proasta. Cât despre noua tulpina descoperita, avem capacitatea în România de a pune un diagnostic exact de gripa porcina în maximum cinci ore de la recoltarea analizelor de la persoana suspecta.

Virusurile A, cele mai agresive

Exista trei tipuri de virusuri gripale: A, B si C.  Virusurile de tip C sunt mai putin agresive si se transmit mai greu. Drept urmare, nu prezinta risc de epidemie.Cele mai agresive virusuri sunt cele de tip A, care au creat în repetate rânduri epidemii în lume. Gazdele naturale ale virusurilor de tip A sunt pasarile salbatice, care le raspândesc pe parcursul traseului lor migrator.

Virusurile de tip A se impart în mai multe categorii, în functie de cele doua proteine de pe suprafata lor: hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N). În functie de tipul de neuraminidaza si de hemaglutinina,  virusurile de tip A pot îmbolnavi oamenii, pasarile (domestice), porcii ori caii.

Spre deosebire de virusurile A, cele de tip B s-au gasit pâna acum doar la oameni si nu se împart în mai multe subtipuri. Mai mult, prezinta un risc epidemic mai mic si aproape nul de pandemie (epidemie extinsa, pe mai multe teritorii).

Când devine transmisibil?

Atâta timp cât un nou virus format prin combinarea a doua virusuri nu este transmisibil de la om la om (ci doar de la animal la om), riscul de a provoca o epidemie nu exista. Chiar daca virusul a fost transmis la o alta persoana, tot nu este considerat destul de puternic. Periculozitatea lui creste atunci când cea de-a doua persoana contaminata transmite virusul mai departe, unei a treia. În aceasta situatie, virusul este declarat oficial ca având potential pandemic.

Un stranut infecteaza 150 de persoane!

Pentru a-si crea mecanismul perfect de contaminare, virusurile gripale au gasit cea mai rapida modalitate de transmitere: pe cale aeriana. Adica ne-am putea îmbolnavi daca am respira acelasi aer cu o persoana bolnava si daca am duce la gura sau la nas mâna cu care am atins o suprafata contaminata. Ca sa întelegi usurinta cu care se poate transmite, imagineaza-ti ca, daca ai fi contaminal cu virusul gripal, ai putea îmbolnavi, cu un singur stranut, peste 150 de persoane!

Mai mult, putem transmite mai departe acest virus pâna în a 10-a zi de la contaminare. Iar virusurile pot supravietui si în afara organismelor-gazda, pe diferite suprafete. De exemplu, pe suprafetele dure, fara pori (cum sunt cele din plastic) pot supravietui si doua zile.

Pe piele, în schimb, acesti inamici mor dupa doar 5 minute. Partea buna: sunt destul de sensibili la temperaturi ridicate. De exemplu, pot fi inactivati în urma expunerii pentru mai mult de 60 de minute la o temperatura mai mare de 56 de grade Celsius. De aceea, nu exista niciun risc sa ne îmbolnavim de gripa porcina daca mâncam carne de porc infectata.

Cu masca sau fara?

Medicul nu ti-a recomandat masca si nu te-a instruit cum sa o folosesti? Mai mult, în regiunea în care stai nu s-a înregistrat o epidemie de gripa? Atunci renunta la idee! S-a dovedit ca, daca este folosita incorect, masca poate face mai mult rau decât bine, deoarece se poate impregna cu virusuri, avertizeaza chiar Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Cele mai riscante sunt mastile cu purtari multiple. Este indicat sa porti masca în cazul unei epidemii, însa numai de unica folosinta si numai dupa ce te asiguri ca ai învatat sa o asezi pe fata (în contact direct cu pielea, astfel încât sa nu lasi spatii).

Ce sunt antiviralele

În cazurile mai putin severe de gripa, medicul îti poate recomanda medicamente de atenuare a simptomelor, cum sunt antipireticele (paracetamol) pentru scaderea febrei si suplimentele nutritive pentru întarirea sitemului imunitar. Antiviralele, în schimb, nu atenueaza doar simptomele, ci opresc multiplicarea virusului în organism.

Exista doua clase de antivirale: medicamente care inhiba neuraminidazele (oseltamivir si zanamivir) si medicamente care inhiba hemaglutininele (amantadina si remantadina). În functie de virusul gripal cu care ai fost contaminat, medicul îti va recomanda unul dintre cele patru medicamente. Noul virus, asa-zis porcin, s-a dovedit a fi „sensibil” la actiunea inhibitorilor de neuraminidaze.

Vaccinurile, înainte de atac

În comparatie cu antiviralele, vaccinurile sunt pentru prevenire. Însa si acestea ar trebui sa fie facute cu aproximativ doua saptamâni înainte ca virusul gripal sa intre în circulatie. De regula, în România gripa „soseste” la începutul iernii, în decembrie, si tine pâna catre sfârsitul primaverii.

Însa modificarile climatice au facut ca virusurile gripale sa îsi extinda perioada de actiune. Iar atunci când virsurile sufera modificari drastice (cum este cazul unirii cu cele aviare sau cele porcine), periodicitatea devine un element variabil. Cum aproape în fiecare an ne asteptam la o modificare a tulpinii virusurilor gripale, si vaccinurile scoase pe piata sunt diferite de la an la an. Astfel se explica de ce avem nevoie de o noua doza, desi ne-am vaccinat anul trecut.

Medicamentele antivirale nu ar trebui considerate un înlocuitor al vaccinului antigripal, deoarece ele nu pot preveni contaminarea cu virusurile gripale. Acestea sunt eficiente însa în tratarea gripei. Conditia este sa fie administrate în primele 48 de ore de la instalarea primelor simptome ale acestei afectiuni.

Tratamentul cu antivirale dureaza, în medie, cinci zile. Trebuie sa subliniem faptul ca antiviralele se folosesc numai la indicatia medicului de familie si nu este recomandata utilizarea lor în mod abuziv. Campania pentru vaccinarea împotriva virusurilor gripale de sezon (normale) începe în fiecare an în luna septembrie, fiind implementata la nivel national, prin directiile de sanatate publica. În momentul de fata, nu este primordial sa ne facem vaccinul, pentru ca a trecut pericolul epidemiei.

Când esti gripat, foloseste doar batiste de hârtie, de unica folosinta.

Gesturile care fac diferenta

Daca ar fi sa ne ghidam dupa complexitatea virusurilor gripale, atunci ne-am gândi ca masurile de prevenire a contaminarii ar trebui sa fie foarte elaborate. Nici gând! Gesturi simple, cum ar fi spalatul pe mâini pentru mai bine de 20 de secunde, stranutatul în batista si evitarea contactului cu persoanele gripate pot face diferenta între a a fi bolnav si a ramâne sanatos.

Daca tu sau o ruda s-a îmbolnavit, atunci ideea de carantina nu ar trebui sa ti se para o o gluma. Și asigura-te ca nu folosesti prosoape în comun cu cei din jur, ca nu bei dupa altcineva si ca aerisesti regulat. Și asta în timpul zilei, astfel încât sa permiti razelor soarelui sa ucida microbii sau virusurile din camera.

Febra, primul semnal de alarma

Ai facut febra mai mare de 38 de grade Celsius si ai dureri în tot corpul? Mai mult, ai impresia ca toata camera se învârteste, iar capul te doare la fiecare miscare. Probabil ai contractat un virus gripal. Pâna ce nu te prezinti la medic si pâna ce nu ti se fac analizele de sânge, nu ai de unde sa stii cu ce fel de virus te-ai pricopsit.

Cu tratamentele potrivite, simptomele se vor atenua în câteva zile. Dupa ce febra trece, va începe sa-ti curga nasul, sa te doara în gât si sa tusesti. Nu te gândi ca virusurile gripale dau aceleasi simptome în toate cazurile. Bolnavii cronici si batrânii fac forme mai severe. Nici în cazul copiilor situatia nu este mai fericita. Spre deosebire de adultii sanatosi, copiii fac o forma de gripa mai severa, cu febra de durata mai lunga.