Frecventă la tineri, „boala sarutului“ este produsă de un virus şi se manifestă ca o răceală. În majoritatea cazurilor, boala trece de la sine. De aceea, 80 la sută din cei infectaţi nu se prezintă la medic pentru tratament, spun specialiştii.

În unele cazuri, complicaţiile bolii pot consta în apariţia hepatitei şi în mărirea splinei. Principalul mod în care puteţi recunoaşte şi diferenţia infecţia cu virusul Epstein-Barr de o răceală banală este infecţia localizată la nivelul gâtului.

Inflamaţia poate dura 10-14 zile, perioadă în care nu cedează la tratamentele ce constau în administrarea de antibiotice. Mai mult, amigdalita apărută din cauza bolii sărutului nu produce dureri severe, ci dă o senzaţie de mâncărime.

Pe peretele posterior al faringelui şi pe amigdale apar pete albe, iar ganglionii sunt umflaţi. Persoana care suferă de boala sărutului, numită şi mononucleoză, vorbeşte „pe nas“, este obosită şi, în plus, are şi o senzaţie puternică de foame.

Trăim cu virusul toată viaţa

Virusul care produce mononucleoza se găseşte în salivă şi în mucus şi se transmite de la o persoană la alta prin sărut şi prin obiecte contaminate. Simptomele apar, de obicei, după 4-7 săptămâni de la expunerea la virus. În general, „boala sărutului“ apare o singură dată în viaţă, de obicei în intervalul de vârstă 15-35 de ani, deşi virusul rămâne în organism pentru toată viaţa.

Ruptura de splină, o complicaţie a bolii

Tratamentul „bolii sărutului“ constă în administrarea de medicamente antiinflamatoare pentru calmarea durerilor de gât şi de medicaţie împotriva febrei.

De asemenea, medicii recomandă un consum mare de lichide şi o alimentaţie bogată în vitamine. Sportul şi, în general, efortul fizic intens nu sunt permise, pentru că sporesc riscul producerii unei rupturi de splină.

„Această complicaţie a bolii apare deoarece la nivelul splinei se acumulează sânge, iar ruptura se produce mecanic, din cauza inflamării“, explică profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti.  În plus, medicul avertizează că între 30 şi 40 la sută din cei care contractează virusul Epstein-Barr fac hepatită mononucleozică.

Nu există protecţie specifică împotriva bolii

Medicii infecţionişti spun că există o singură metodă eficientă de a preveni această boală: evitarea contactului cu persoanele infectate. Iar pentru a nu apărea complicaţii, specialiştii ne recomandă ca, atunci când manifestăm simptome specifice răcelii, să ne palpăm ganglionii.

Ganglionii inflamaţi în zona gâtului pot semnala, pe lângă mononucleoză, şi alte boli transmisibile, cum sunt sifilisul, rubeola şi HIV-SIDA.

Antibioticele, nerecomandate

Aproape 80 la sută din populaţia cu vârsta de până în 50 de ani a făcut „boala sărutului“, sunt de părere specialiştii. Cu toate acestea, pentru majoritatea celor afectaţi, boala trece de la sine.

„Dacă bolnavul îşi tratează infecţia din gât cu antibiotice, nerecomandate în acest caz, riscă apariţia unor erupţii pe piele“, avertizează profesorul Adrian Streinu-Cercel.