tip de tesut muscular care se mai numeste muschi scheletic (deoarece este atasat de schelet si contribuie la miscarea oaselor) sau muschi voluntar (deoarece se afla sub controlul voluntar).
Fibra musculara striata are forma prismatica alungita. La suprafata prezinta o membrana subtire numita sarcolema. Sarcoplasma contine numeroase granulatii, incluziuni de glicogen si mai multi nuclei (dispusi la periferie).
Formatiunile cele mai caracteristice din fibra musculara striata sunt miofibrilele, grupate în fascicule, separate între ele prin lame de sarcoplasma, constituind colonetele Leydig. în sectiune transversala, aceste colonete apar ca niste campuri poligonale si se numesc campurile Cohnhein. în lungul miofibrilelor se observa doua feluri de formatiuni care se numesc discuri: unele care apar luminoase (discurile clare), iar altele care apar cenusii (discurile întunecate) si care se succed cu regularitate. în mijlocul fiecarui disc clar se observa o dunga transversala întunecata (stria Amici sau membrana Z), care trece transversal prin toate miofibrilele si se fixeaza la sarcolema. în mijlocul fiecarui disc întunecat se observa o dunga transversala luminoasa, stria Hensen, care nu trece de la o miofibrila la alta. între 2 membrane Z se delimiteaza un sarcomer. Discul întunecat este format atat din miofila-mente de actina, cat si miofilamente de miozina, pe cand discul clar este format doar din miofilamente de actina (vezi ilustratia).
La nivelul muschiului striat, fibrele musculare se dispun sub forma de fascicule;
între fibre si fascicule se gaseste tesut conjunctiv. Tesutul conjunctiv din jurul fiecarei fibre musculare se numeste endomysium, iar tesutul conjunctiv care se gaseste între fascicule se numeste perimysium intern