anormalitate congenitala de ritm cardiac, produsa de prezenta unei cai de conducere accesorie între atrii si ventricule (vezi FASCICULUL ATRIO-VENTRICULAR).
Se produce o excitatie prematura a unui ventricul si este caracterizat prin aparitia pe electrocardiograma a unei unde anormale (unda delta) în portiunea initiala a unui complex QRS. Sinonim: sindromul de preexcitare. [L. Wolff (1898-1972), cardiolog american;
sir J. Parkinson (1885-1976), medic englez;
P. D. White (1886-1973), cardiolog american]