Indicatii:
Tahicardia supraventriculara la cei cu fibrilatie atriala sau flutter atrial pre- sau postoperator sau in orice alta situatie in care este nevoie de un control pe termen scurt. Tahicardia sinusala necompensata, atunci cand alura ventriculara rapida necesita interventie. Tahicardia si hipertensiunea aparute in timpul intubarii traheale, interventiilor chirurgicale, anesteziei si postoperator.

Precautii:
Doza la copii nu a fost stabilita. Perfuziile pot fi necesare timp de 24-48 h. Nu administrati direct IV. Nu diluati concentratul cu bicarbonat de sodiu. Pentru a reduce iritarea si tromboflebita, nu perfuzati concentratii mai mari de 10 mg/mL.
Evaluarea si controlul terapiei: Monitorizati cardio-pulmonar, ECG si semnele vitale. Evaluati hipotensiunea sau bradicardia. Administrati sub atenta monitorizare; folositi instructiunile de utilizare.
Interactiuni medicamentoase:
Digoxin. Creste nivelele plasmatice ale digoxinului.
Morfina. Cresc nivelele plasmatice ale esmololului

Reactii adverse:
Dermatologic: inflamatie la locul injectarii, paloare, induratie, eritem, edeme, modificarea culorii tegumentelor. Altele: retentie urinara, durere interscapulara, astenie.

Actiune:
Agent blocant beta-adrenergic. Inhiba preferential beta-1-receptorii. Debut rapid (< 5 min) si durata scurta de actiune. Nu are activitate simpatomimetica intrinseca sau stabilizatoare de membrana. Solubilitate lipidica scazuta. Este metabolizat rapid de catre esterazele de la nivelul eritrocitelor.

Mod de administrare:
Perfuzie iv: Tahivardie supraventriculara: Initial: 500 μg/kg/min timp de 1 min; apoi 50 μg/kg/min timp de 4 min. Daca dupa 5 min nu se obtine raspunsul corespunzator, repetati doza de incarcare, urmata apoi de perfuzie de intretinere de 100 μg/kg/min timp de 4 min. Acest procedeu se poate repeta, crescand in trepte de 50 μg/kg/min perfuzia de intretinere (pentru 4 min) pana la atingerea AV dorite si scaderea TA. Apoi, omiteti perfuzia de incarcare si scadeti rata de crestere a perfuziei de la 50 la 25 μg/kg/min sau chiar mai putin. Intervalele dintre titrari pot fi crescute de la 5 la 10 min. Dupa ce AV poate fi controlata, pacientului i se poate administra un alt agent antiaritmic. Dupa 30 min de la prima doza de agent antiaritmic, reduceti rata de perfuzie de esmolol cu 50%. Daca se obtine un control satisfacator, perfuzia de esmolol poate fi oprita la 1 h dupa a doua doza de agent antiaritmic.
Tahicardie si hipertensiune intra- si postoperator: Control imediat: bolus de 80 mg (aproximativ 1 mg/kg) administrat in cel putin 30 sec, urmat de 150 μg/kg/min timp de 1 min, apoi perfuzie de intretinere de 50 μg/kg/min timp de 4 min. daca nu se obtine un raspuns satisfacator in 5 min, repetati aceeasi doza de incarcare, urmata de perfuzie de intretinere de 100 μg/kg/min. Control progresiv: Schema de dozare este similara ca cea pentru tahicardia supraventriculara.