Indicatii:
Procese distrofice si atrofice musculare, insuficienta coronariana cronica si miodistrofii post-infarct, sindrom de ischemie si periferice, tahicardii paroxistice supraventriculare (rebele la tratamente uzuale), poliomielita si scleroza multipla.
Contraindicatii:
Infarctul miocardic recent.
Reactii adverse:
Rare, dar posibile, aproape exclusiv dupa administrare intravenoasa (in special injectii i.v. rapide); cefalee, ameteli, dureri precordiale, bradicardie, dispnee, poliurie.
Compozitie:
Fiole continand 1 ml solutie apoasa de sare disodica a acidului adenozintrifosforic (ATP), echivalenta cu 1% ATP.
Actiune:
Acidul adenozintrifosforic (ATP) - compus macroergic - este un nucleotid existent in toate celulele organismului ce intervine in asocierea si eliberarea energiei, fiind prezent in cantitati apreciabile la nivelul muschilor. Prin interactiune cu actomiozina, se scindeaza in acid adenozindifosforic (ADP) si fosfat anorganic, o parte din energia eliberata fiind utilizata de muschi pentru realizarea lucrului mecanic si reinnoirea structurilor sale. ATP are un rol important in realizarea functiei contractile a musculaturii striate (in procesele distrofice musculare continutul de ATP scade sau este dereglat procesul de refacere a acestuia), precum si a miocardului. Dupa unele date, efectul terapeutic al glicozidelor se exercita prin intermediul sistemului ATP - ATP-aza. ATP intervine si in transmiterea influxului nervos prin ganglionii vegetativi si faciliteaza stimularea vagala a cordului. Dilata vasele coronariene si periferice (prin actiune directa asupra arteriolelor precapilare), mareste debitul circulator, scade tensiunea arteriala avand de asemenea efect antiaritmic. Are o actiune directa de scurta durata si de asemenea o actiune de ameliorare a proceselor metabolice din muschii netezi vasculari ce apare dupa administrare repetata. Administrat rapid intravenos scade excitabilitatea si conductibilitatea cardiaca, poate produce oprirea inimii (cateva secunde), produce dureri precordiale, vasodilatatie in extremitatea cefalica, cefalee, dispnee.
Administrare:
Fosfobion se administreaza lent intramuscular, intravenos sau intraarterial. in cazurile cand se urmareste un efect eumetabolic se administreaza intramuscular cate 1-3 fiole/zi la adulti timp de 15-20 zile, putandu-se relua dupa o pauza de 10-15 zile. in tahicardiile paroxistice supraventriculare se administreaza intravenos 1-3 fiole. in sindromul ischemic al membrelor inferioare se administreaza in injectie i.v. lenta sau perfuzie intravenoasa o solutie obtinuta prin diluarea a 5-10 fiole de fosfobion in 20-50 ml xilina 1%, glucoza sau ser fiziologic. in ischemiile cronice, preparatul se poate administra in doze mari (20-30 fiole in 200-300 ml ser fiziologic) in perfuzie intraarteriala pe cateter introdus in artera femurala.