epistazie
1. capacitatea unei gene dominante sau recesive (epistatica) de a suprima manifestarea fenotipica a altei gene dominante (hipostat

epitalamus
regiune a diencefalului situata pe fata superioara a acestuia si care este alcatuita din: glanda epifiza, care este culcata peste

epiteliopatie pigmentara
boala infla-matorie a epiteliului pigmentar retinian (vezi RETINA), caracterizata prin prezenta de leziuni multiple în segmentul

epiteliu germinal
epiteliul care acopera ovarul si care era considerat în trecut locul de formare al oogoniei. Astazi se considera ca oogoniile sun

epiteliu pavimentos
vezi EPITELIUL

epithalaxie
descuamare a celulelor epiteliale din mucoasa intestinala

epitrichium
1. patura superficiala a-epidermului fetal, din resturile careia se formeaza componenta celulara din vernix caseosa (sinonim: peri

epizio-
element de compunere care introduce în termeni referirea la regiunea vulvara. De exemplu, epizioplastie (metoda de chirurgie repa

eponim
boala, structura sau specie denumita dupa o persoana particulara, de obicei persoana care a descris-o sau a descoperit-o prima. Ep

eponychium
vezi UNGHIA.

epoophoron
vezi PARAOOPHORON.

epoprostenol
medicament prostaglan-dinic utilizat imediat înainte sau în timpul dializei renale pentru a preveni coagularea sangelui la nivel

epulis
pseudotumora inflamatorie a gingiilor. Cel mai adesea este datorata hiperplaziei fibroase, dar un epulis poate fi deschiderea unui

erectil
capabil sa provoace erectia. Penisul este format din tesut erectil.

ereditate citoplasmatica
mostenirea caracterelor controlate de genele prezente în citoplasma. Un exemplu de ereditate citoplasmatica este cea controlata d

eredo- (heredo-)
element de compunere care introduce în termeni referirea la ereditate

erepsina
complex enzimatic secretat de glandele intestinale (vezi PEPTIDAZA) care ataca peptonele si peptidele, determinand punerea în lib

eretism
stare de hiperexcitabilitate a unui organ oarecare, generatoare de tulburari functionale de diverse grade. De exemplu, eretismul c

erg
unitate de masura a energiei, a lucrului mecanic si a cantitatii de caldura, egala cu lucrul mecanic efectuat de o forta de o dina

ergo-
element de compunere care introduce în termeni semnificatia de activitate, munca: