osteoclastom
tumora osoasa întalnita destul de rar, ce apare datorita proliferarii celulelor osteoclaste

osteoclazie
1. manevra folosita pentru îndreptarea unui membru anchilozat în pozitie vicioasa sau pentru obtinerea unei pseudoartroze, în c

osteocondrom
tumora benigna care consta din proliferarea tesutului osos si cartilaginos. Apare ca o masa nedu-reroasa, frecvent, localizata la

osteogenesis imperfecta
afectiune congenitala datorata unui defect de sinteza a colagenului, care duce la fracturi repetate în caz de traumatisme minore.

osteogeneza
vezi OSIFICAREA

osteogenic
rezultat din, derivat din sau compus din orice tip de tesut osos. Sarcomul osteogenic (vezi OSTEO-SARCOMUL) afecteaza celulele ce

osteointegrare
procesul prin care unele materiale, cum ar fi titanul, pot fi introduse într-un os viu fara a produce reactia de respingere a unu

osteomalacie
osteopatie decalcifianta a adultului, care se manifesta printr-o ramolire a oaselor cauzata de un deficit de vitamina D, fie dator

osteotom
dalta chirurgicala pentru oase

ostium cardiacum
(cardia) este orificiul esofagian al stomacului;

ostium uteri
este orificiul prin care uterul se deschide în vagin;

ostium vaginae
este orificiul extern al vaginului.

ostium
(pi. ostia) (în anatomie) termen general pentru deschiderile unor cavitati sau organe tubulare. De exemplu, ostium abdominale tub

ostreism
intoxicatie cu stridii

osul nenumit
(anonimus) vezi CENTURA PELVIANA

osul pieptului
vezi STERNUL

othematom
colectie sangvinolenta a pavilionului urechii, situata între cartilajul helixului si pericondru, provocata de un traumatism (cel

otic
termen care se refera la ureche

otita exsudativa
afectiune des întalnita, caracterizata prin revarsat în urechea medie datorat rezolutiei incomplete a unei otite medii sau obstr

oto-
termen de compunere care introduce în termeni referirea la ureche. De exemplu, ototomie (incizie chirurgicala a urechii)