ANALIZE MEDICALE DE LABORATOR
Aici gasiti analizele medicale grupate pe categorii precum si detalii generale si specifice pentru categoriile respective.
Selectati o categorie din lista de mai jos:

Dictionar de medicamente online

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar medical online

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Puteti trimite articole cu tema medicala la
adresa de email

Solutie antistress!
Construieste poduri :)

Joc, Construieste podul, Cargo Bridge

Prinde pisica neagra :)
Prinde pisica neagra- Chat Noir - Flash game

Legatura dintre microbiomul intestinal dezechilibrat și scleroza sistemica - articole medicale

Legatura dintre microbiomul intestinal dezechilibrat și scleroza sistemica

Gheorghe Giurgiu1, Manole Cojocaru2

1 Centrul Medical Deniplant-Aide Sante, Laboratorul de analize medicale

Centrul de Biomedicina, București, 012371, Romania

2Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicina, București, 031593, Romania

autorul corespondenței prin e-mail: deniplantgmail.com

            Rezumat

            Cercetari recente sugereaza ca microbiota intestinala influențeaza dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar, poate juca și un rol in patogenia bolilor autoimune. Scleroza sistemica, cunoscuta și sub denumirea de sclerodermie (SD), este o boala rara. Sclerodermia este o boala sistemica mediata imun, cu etiologie inca necunoscuta, cu morbiditate și mortalitate ridicata. Legatura dintre boala și dezechilibrul microbiotei intestinale a sugerat ca aceasta ar contribui la apariția SD, care se caracterizeaza prin tulburari imunitare, vasculopatie, fibroza  organelor. Disfuncția gastrointestinala afecteaza 90% dintre pacienții cu SD și reprezinta o cauza principala de morbiditate și mortalitate la acești pacienți. Dovezile emergente sugereaza ca exista modificari in microbiota intestinala in SD, sunt necesare studii de laborator și clinice suplimentare pentru a stabili mecanismul prin care aceste modificari perpetueaza inflamația și fibroza in SD. Deși mai multe studii au aratat ca microbiota intestinala a pacienților cu SD este anormala in comparație cu cea a persoanelor aparent sanatoase, ramane neclar daca modificarile microbiotei intestinale sunt consecința bolii sau cauzele inițiale. Sunt necesare studii terapeutice pentru a investiga daca intervențiile alimentare sau transplantul de materii fecale pot restabili echilibrul microbian intestinal și pot imbunatați starea de sanatate. Studiile intervenționale care vizeaza abordarea/corectarea acestor tulburari, fie prin modificarea dietei, suplimentarea pro/prebiotice sau transplantul de materii fecale, pot duce la ameliorarea pacienților cu SD. Este necesara investigarea in continuare a potențialului rol fiziopatologic al disbiozei microbiotei intestinale in declanșarea SD, vom discuta remedii naturale pentru modularea microbiotei in SD.

            Cuvinte cheie: microbiom, disbioza, sclerodermie, remedii naturale

            Scleroza sistemica, cunoscuta și sub denumirea de sclerodermie (SD) este o boala rara.  Sclerodermia este o boala multisistem cronica heterogena, cu etiologie inca necunoscuta. Genele multiple sunt implicate in susceptibilitatea SD, iar arhitectura genetica, dominata de locusul HLA, arata o suprapunere considerabila cu alte boli autoimune. Sclerodermia este de fapt o suprapunere de mai multe boli autoimune care se caracterizeaza prin zone ingoșate de piele. Aproximativ 80% dintre pacienți sunt femei, iar jumatate sunt inainte de varsta de 40 de ani. Unele studii sugereaza o incidența și severitate mai mare a bolii la femeile negre decat la albe. In ciuda investigațiilor ample, legaturile patogene esențiale dintre aceste semne distinctive ale bolii raman obscure, precum și etiologia care stau la baza debutului acestei tulburari complexe. Sclerodermia este o boala autoimuna sistemica mediata imun, cu etiologie inca necunoscuta, care are o morbiditate și mortalitate ridicate. Sclerodermia este o boala caracterizata prin anomalii imunologice, leziuni vasculare și fibroza extinsa. Sclerodermia se datoreaza unui raspuns imun anormal al organismului impotriva substanțelor și țesuturilor prezente in mod normal in organism și se caracterizeaza prin ingroșarea pielii - un proces cunoscut sub numele de fibroza (1-3).

White fingertips caused by Raynaud's.

            Fig. 1 Pielea poate deveni alba sau o culoare mai deschisa, deoarece fluxul sanguin este restrictionat.

            Anomaliile imunologice sunt sugerate de prezența autoanticorpilor caracteristici, cum ar fi anticorpii antinucleari, anticentromeri și anti-Scl-70. Pe langa piele, organele cel mai frecvent afectate sunt plamanii și rinichii. SD localizat afecteaza in general numai pielea, totuși, la unii pacienți, se poate raspandi la mușchi, articulații și oase. SD sistemica este forma mai grava. Poate afecta pielea și mușchii, plamanii, rinichii și inima, precum și sistemul digestiv.  In timp ce in unele tipuri ingoșarea pielii SD se limiteaza la cap, fața și picioare, in cazuri mai severe afecteaza organele interne, cum ar fi rinichii, inima, plamanii și intestinul. Sclerodermia are cea mai mare mortalitate dintre toate bolile țesutului conjunctiv, iar majoritatea pacienților cu SD prezinta simptome grave ale tractului gastrointestinal (GI). Disfuncția tractului gastrointestinal afecteaza 90% dintre pacienții cu SD și este o cauza principala de morbiditate și mortalitate la acești pacienți (4-6).

            Dovezi recente sugereaza ca exista o legatura intre comunitatea microbiana intestinala și tulburarile mediate de imun. Ințelegerea in evoluție a modului in care funcționeaza microbiota intestinala și homeostazia acesteia ii determina pe mulți cercetatori sa exploreze rolul potențial patogen al microbiotei intestinale in bolile autoimune. Pacienții cu SD par sa aiba o compoziție caracteristica a microbiomului. Tractul gastrointestinal este cea mai frecventa manifestare a organelor interne, care contribuie la o morbiditate și mortalitate semnificativa la pacienții cu SD (7).

            Acești pacienți au prezentat populații scazute de microbiota comensala, benefica și populații crescute de specii microbiene proinflamatorii. Pacienții cu SD au o microbiota colonica distincta, in comparație cu indivizii sanatoși, ceea ce ar putea contribui la disfuncția și simptomele imune. Pacienții cu SD au un microbiom unic in intestin, in comparație cu persoanele sanatoase, ceea ce poate contribui la disfuncția imunitara a pacienților. Modificarile microbiotei intestinale au fost asociate cu patogenia SD. Consideram ca microbiomul intestinal sta la baza majoritații problemelor autoimune și probabil aproape a tuturor bolilor cronice. Acest lucru sugereaza o legatura intre SD și microbiomul intestinal, o descoperire care ar putea deschide domeniul catre descoperiri de noi mijloace terapeutice și de diagnostic legate de microbiom in SD (8,9).

            Scopul acestei lucrari este de a discuta posibilele opțiuni de tratament pentru boala intestinala in SD.

            Deoarece tractul gastrointestinal este unul dintre organele cele mai implicate, scopul acestui studiu a fost de a explora compoziția microbiotei intestinale la pacienții cu SD cu (SD/GI+) și fara implicare gastrointestinala (SD/GI-) in comparație cu martorii sanatoși. In plus, anumite specii par sa se coreleze cu simptomele GI specifice. Studiile au aratat ca dereglarea microbiomului natural al corpului (comunitați de bacterii) poate contribui la apariția sau evoluția mai multor boli, inclusiv tulburari inflamatorii cum ar fi scleroza in placi, psoriazisul și SD. studiul recent a identificat perturbari comune in microbiota intestinala in diferite cohorte SD. In comparație cu martorii sanatoși, pacienții cu SD prezinta o abundența scazuta de genuri comensale benefice (de exemplu, Faecalibacterium, Clostridium și Bacteroides) și o abundența crescuta a genurilor patobionte (de exemplu, Fusobacterium, Prevotella și Erwinia). Anumite genuri pot proteja impotriva (de exemplu, Bacteroides, Clostridium și Lactobacillus) sau, dimpotriva, pot exacerba (de exemplu, Fusobacterium și Prevotella) simptomele GI in SD.  Aceste genuri reprezinta ținte potențiale pentru a preveni sau trata disfuncția GI in SD.

            Pacienții au prezentat, de asemenea, creșteri relative ale patobionților. Cercetatorii au gasit o imbogațire a speciilor de bacterii Erwinia și Trabulsiella la pacienții SD cu cele mai severe simptome, sugerand ca nu numai ca exista diferențe in compoziția microbiotei intre pacienții cu SD și martorii sanatoși, dar aceste diferențe pot contribui la simptomele clinice, in special, s-a constatat ca pacienții cu SD au fost, in mod surprinzator, imbogațiți in doua specii de bacterii intalnite de obicei la indivizii sanatoși, Lactobacillus și Bifidobacterium, care sunt de obicei reduse la pacienții cu boli inflamatorii. Similar cu constatarile in starile de boala inflamatorie, pacienții cu SD au avut niveluri scazute de Clostridia comensala, o clasa de Firmicutes care este apare precoce in copilarie, foarte importanta in menținerea homeostaziei microbiotei intestinale (10,11).

            Dovezile emergente sugereaza ca exista modificari in microbiota intestinala in starea de boala SD;  cu toate acestea, sunt necesare studii de baza și clinice viitoare pentru a stabili mecanismul prin care aceste modificari perpetueaza inflamația și fibroza in SD.

            Studiul nostru dezvaluie semnaturile microbiene ale disbiozei in microbiota intestinala a pacienților cu SD care sunt asociate cu dovezi clinice ale bolii gastrointestinale. Analiza genetica a probelor de piele a aratat ca mai multe proteine ​​legate de bacterii au fost similare intre probe, indiferent de tipul sau severitatea bolii. In schimb, unele proteine ​​au fost mai mult sau mai puțin abundente in comparație cu cele de la martorii sanatoși, ceea ce sugereaza ca microbiomul pielii la pacienții cu SD poate fi modificat.

            Deși mai multe studii au aratat ca microbiota intestinala a pacienților cu SD este anormala in comparație cu cea a indivizilor sanatoși, ramane neclar daca modificarile microbiotei intestinale sunt urmarea bolii sau cauze inițiale (10).

            Tratamentele actuale pentru a ameliora aceasta tulburare sunt limitate. Sunt necesare studii terapeutice pentru a investiga daca intervențiile alimentare sau transplantul de materii fecale pot restabili echilibrul microbian intestinal și pot imbunatați starea de sanatate in SD. Reducerea nivelurilor de celule Th17 sugereaza un efect imunomodulator al probioticelor in SD (12).

            Aceste date vor permite proiectarea in viitor de potențiale noi mijloace terapeutice impotriva SD. De asemenea, sunt necesare studii terapeutice pentru a investiga daca intervențiile alimentare sau transplantul fecal pot restabili echilibrul microbian intestinal și pot imbunatați starea de sanatate in SD. Echipa continua sa studieze rolul microbiomului in SD pentru a ințelege daca modificarile observate sunt o cauza sau o consecința a bolii.

            Concluzie

            Dovezile emergente sugereaza ca exista modificari in microbiota intestinala in SD; cu toate acestea, sunt necesare studii de baza și clinice viitoare pentru a stabili mecanismul prin care aceste modificari perpetueaza inflamația și fibroza in SD. Dereglarea echilibrului microorganismelor care populeaza in mod natural pielea este asociata cu creșterea inflamației și a duratei bolii la pacienții cu SD. Disbioza microbiomului este asociata cu durata bolii și cu creșterea expresiei genelor inflamatorii și sugereaza o potențiala legatura intre microbiomul pielii și activarea imunitații. Studiile intervenționale care vizeaza abordarea/corectarea acestor perturbari, fie prin modificarea dietei, suplimentarea pro/prebiotica sau transplantul de materii fecale, pot duce la rezultate favorabile la pacienții cu SD. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a caracteriza in continuare microbiota gastrointestinala in SD și pentru a ințelege cum perturbarile microbiotei pot afecta inflamația, fibroza și rezultatele clinice.

            Declarație de conflict de interese

            Autorii nu au declarat niciun potențial conflict de interese cu privire la cercetarea, paternitatea și/sau publicarea acestui articol

            Bibliografie

            1 Truchetet ME, Brembilla NC, Chizzolini C.   Current Concepts on the Pathogenesis of Systemic Sclerosis. Clin Rev Allergy Immunol. 2021; doi: 10.1007/s12016-021-08889-8.

            2 Fonseca C, Abraham D, Ponticos M.   Neuronal regulators and vascular dysfunction in Raynaud's phenomenon and systemic sclerosis. Curr Vasc Pharmacol. 2009; 7(1): 34-9.

            3 Chizzolini C, Brembilla NC, Montanari E, Truchetet ME.   Fibrosis and immune dysregulation in systemic sclerosis. Autoimmun Rev. 2011; 10(5): 276-81. 

            4 Poudel DR, Derk CT.   Mortality and survival in systemic sclerosis: a review of recent literature. Curr Opin Rheumatol. 2018; 30(6): 588-93.

            5 Gyger G, Baron M.   Gastrointestinal manifestations of scleroderma: recent progress in evaluation, pathogenesis, and management. Curr Rheumatol Rep. 2012; 14(1): 22-9.

           6 Marie I.   Gastrointestinal involvement in systemic sclerosis. Presse Med. 2006; 35: 1952-65.

              7 Tan TC, Noviani M, Leung YY, Low AHL.   The microbiome and systemic sclerosis: A review of current evidence. Best Pract Res Clin Rheumatol 2021; 10: 101687.

            8 Volkmann ER.   Intestinal microbiome in scleroderma: recent progress. Curr Opin Rheumatol. 2017; 29(6): 553-560.

            9 Volkmann ER, Hoffmann-Vold A-H, Chang Y-L, et al.   Longitudinal analysis of the gastrointestinal microbiota in systemic sclerosis [Abstract]. Ann Rheum Dis. 2017; 76: 87.

            10 Patrone V, Puglisi E, Cardinali M, Schnitzler TS, Svegliati S, Festa A, Gabrielli A, Morelli L.   Gut microbiota profile in systemic sclerosis patients with and without clinical evidence of gastrointestinal involvement. Sci Rep. 2017; 7(1): 14874. doi: 10.1038/s41598-017-14889-6.

            11 Bellocchi C, Volkmann ER.   Update on the Gastrointestinal microbiome in systemic sclerosis. Curr Rheumatol Rep. 2018; 20(8): 49. doi: 10.1007/s11926-018-0758-9.

            12 Levin D, De Palma G, Zou H, et al.   Fecal microbiome differs between patients with systemic sclerosis with and without small intestinal bacterial overgrowth. Journal of Scleroderma and Related Disorders  2021; 1-9.

-----------------

                         

           

           

 

 



http://deniplant.blogspot.com/2021/11/legatura-dintre-microbiomul-intestinal.html



Legatura dintre microbiomul intestinal dezechilibrat și scleroza sistemica - articole medicale rss - startsanatate